Aşa dispare patrimoniul României: peste 900 de monede dintr un tezaur de argint s au pierdut fără ca nimeni să fie tras la răspundere jpeg

Aşa dispare patrimoniul României: peste 900 de monede dintr-un tezaur de argint s-au pierdut fără ca nimeni să fie tras la răspundere

📁 Patrimoniu
Autor: Alina Pop
🗓️ 22 ianuarie 2016

908 monede de argint, datând din perioada medievală, par să fi dispărut de pe faţa pământului, după ce ele au fost trimise la determinat de la Muzeul de Istorie şi Artă Zalău la cel de Istorie a Transilvaniei din Cluj Napoca. Ancheta penală declanşată în acest caz s-a încheiat săptămâna aceasta cu clasarea dosarului.

Cea mai mare parte a Tezaurului de la Borza, cumpărat în 1994 de Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă din Zalău de la localnici cu câteva sute de mii de lei (sumă importantă la acea vreme) este de negăsit. Vorbim despre peste 900 de monede de argint, datând din perioada mediavală.

Tezaurul, descoperit întâmplător

Potrivit unui articol publicat în 2001 de specialistul clujean în numismatică Francisc Pap şi de istoricul zălăuan Elena Musca, descoperirea tezaurului a fost întâmplătoare şi a avut loc în august 1994 în momentul unor lucrări de regularizare a unui drum din perimetrul localităţii Borza, comuna Creaca.

„În prima dimineaţă după terminarea lucrărilor a plouat, iar pământul de pe marginea drumului, mişcat în zilele anterioare, a alunecat. Au apărut din mal câteva monede cu conţinut aparent de argint (...). Dimineaţa, primii copii care au trecut pe drumul respectiv cu bivolii spre păşune au observat strălucind în marginea drumului câteva monede şi mărgele, pe care le-au curţat de pământ şi le-au arătat şi altor copii. Câteva zile, toţi locuitorii din partea de est a satului au răscolit pământul în zonă, adunând aproape 1.300 de monede şi obiecte de podoabă”, se precizează în articol.

Cum a dispărut o importantă parte din tezaur

Potrivit managerului Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă Zalău, Corina Bejinariu, în 1997, în baza unui proces verbal de mână, tezaurul a fost predat lui Francisc Pap, specialist în numismatică la Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei, care urma să realizeze determinarea pieselor. În circumstanţe neclare – pentru că, susţine managerul, nu există un document care să ateste reprimirea de către muzeul din Zalău a pieselor gata determinate – instituţia zălăuană a ajuns să deţină, în acest moment, doar 361 dintre monede, diferenţa de peste 900 fiind de negăsit.

Continuarea pe adevarul.ro