Săptămâna Haferland 2025: peste 8.000 de vizitatori au fost prezenți în Țara Ovăzului

Ediția a XIII-a a Săptămânii Haferland, care s-a încheiat duminică seară, a adunat în Țara Ovăzului peste 8.000 de turiști și localnici, dar și sute de sași emigrați din România, întorși zilele acestea acasă, care s-au bucurat de „tradiții din vecinătate” în cadrul celor circa 50 de evenimente organizate în cele 10 localități deja consacrate în care are loc evenimentul: Archita, Saschiz, Homorod, Rupea, Criț, Roadeș, Meșendorf, Cloașterf, Bunești și Viscri.

Cele mai așteptate momente ale ediției din acest an au fost fuga lolelor din Agnita, drumeția și picnicul cultural organizate la Cetatea de refugiu Saschiz, dar și balul tradițional săsesc și concertele de jazz, informează un comunicat al organizatorilor festivalului Săptămâna Haferland.

Conform sursei citate, toate evenimentele au fost gândite de organizatori astfel încât fiecare dintre participanți să găsească în program ceva pe gustul lui: concerte de orgă și jazz, reprezentații de teatru pentru adulți și copii, spectacole de dans tradițional, conferințe, tururi ghidate, ateliere de meșteșuguri pentru copii și adulți, proiecții de film și nelipsitele dansuri și concerte tradiționale de muzică de fanfară.

Calitatea evenimentelor a fost apreciată atât de publicul larg, cât și la nivel instituțional. Organizatorii au primit din partea guvernului federal german o insignă cu stema federală, oferită prin intermediul domului Bernd Fabritius, însărcinat al Guvernului Federal pentru problemele imigranților de origine germană și minorități naționale.

Deși nu a putut lua parte la eveniment, premierul Ilie Bolojan a transmis organizatorilor un mesaj care vorbește despre impactul Săptămânii Haferland: „Săptămâna Haferland, pe lângă dimensiunea sa culturală, este un loc al armoniei, al respectului, al valorii pe care o oferă alteritatea. (...) La Criț se respiră spiritul european care doboară prejudecăți și încurajează conviețuirea tuturor popoarelor europene în jurul acelorași valori: pace, solidaritate, libertate de mișcare, toleranță, creștinism. (...) Putem afirma că evenimentul, la a XIII–a ediție, este un model de succes al proiectelor care țin de turismul rural”.

Săptămâna Haferland este organizată de Fundația M&V Schmidt în parteneriat cu Fundația Tabaluga // Peter Maffay Stiftung, și s-a derulat în perioada 31 iulie - 3 august. Ediția de anul acesta a avut loc sub Înaltul Patronaj al Președintelui Senatului României, domnul Mircea Abrudean, și sub patronajul domnului Thorsten Frei, șeful Cancelariei Federale și Ministru pentru Afaceri Speciale în guvernul federal german

Cea mai reușită ediție

„Încheiem cu succes încă o ediție a Săptămânii Haferland, probabil cea mai reușită de până acum din punctul de vedere al participării publicului, care a fost prezent în mare număr la toate evenimentele organizate aici”, a declarat Michael Schmidt, președintele Fundației M&V Schmidt, co-organizatoarea evenimentului.

„Săptămâna Haferland este deja o reușită indiscutabilă. Afluxul constant de turiști a dus la dezvoltarea infrastructurii turistice din zonă, unde se investește constant în pensiuni turistice, cafenele și ceainării, magazine de produse handmade și produse alimentare tradiționale. Cu Săptămâna Haferland am pus fundația unei povești de succes, la care contribuim și noi, ca organizatori, dar și comunitatea locală și autoritățile”, a mai declarat dl Schmidt.

În filosofia restaurării patrimoniului cultural local se înscriu două noi proiecte care au fost finalizate și prezentate publicului în acest an în Saschiz: cetatea de refugiu, respectiv orga bisericii, care sună acum la fel ca în anul în care a fost construită, 1786.

Vecinătățile din satul săsesc, inspirație pentru organizatori

Tema de anul acesta a Săptămânii Haferland, „tradiții din vecinătate”, este inspirată de felul în care funcționau comunitățile în acest loc. Vecinătățile sașilor se manifestau prin înțelegere și ajutor reciproc: azi construiau şura cuiva, mâine strângeau recolta altui vecin, poimâine organizau nunta altcuiva. Se ajutau între ei cu muncă, cu carne, cu pâine.

„Dacă vorbim despre vecinătăți ca temă majoră a acestei ediții a Săptămânii Haferland, trebuie să vorbim despre vecinătățile extinse, care ne leagă nu doar de cei de alături, ci și de cei care nu mai sunt aici, ca sașii plecați din România. Ne rămâne nouă, așadar, generațiilor unei Europe fără granițe, sarcina de a construi – și de a reface, acolo unde este cazul – punțile dintre aceste comunități, inclusiv prin inițiative ca Săptămâna Haferland, această operațiune de redescoperire a trecutului care cu un ochi privește spre viitor”, a declarat Emil Hurezeanu, fost ministru al Afacerilor Externe, fost ambasador în Germania și Austria și co-inițiator al evenimentului.

Învățământul în limba germană, în atenția Forumului de Cooperare Bilaterală Româno-German

Ediția 2025 a Săptămânii Haferland a găzduit, ca în fiecare an, reuniunea anuală a Forumului de Cooperare Bilaterală Româno-German, a cărui misiune este menținerea dialogului pe teme economice și culturale între cele două state. La reuniune, alături de dl Michael Schmidt și dl Emil Hurezeanu, au fost prezenți dl Mircea Abrudean, președintele Senatului, ambasadoarea Austriei la București, E.S. Ulla Krauss-Nussbaumer, ambasadorul Israelului la București, E.S. Lior Ben Dor, precum și ambasadorii României în Germania, E.S. Adriana Stănescu, în Cipru, E.S. Dan Mihalache, precum și ambasadorul României pe lângă Sfântul Scaun, E.S. Gabriel Bologan.

De asemenea, au mai fost prezenți dl Siegfried Mureșan, vicepreședintele grupului PPE din Parlamentul European, dl Luca Niculescu, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe și coordonator al procesului de aderare a României la OCDE, și dl Bernd Fabritius, Însărcinat special al guvernului federal de la Berlin pentru imigranți de origine germană și minorități naționale.

Tema reuniunii din acest an a fost situația învățământului în limba germană din România.

O concluzie de ansamblu a rezultat din discuția dintre participanții la eveniment: România se confruntă cu un deficit cronic de profesori vorbitori nativi pentru școlile cu predare în limba germană din țară, în ciuda unei cereri în creștere, grație calității învățământului german din România.

În acest sens, E.S. Krauss-Nussbaumer a evocat posibilitatea finanțării prin programul european Erasmus de mobilitate academică. De asemenea, dl Fabritius a amintit de existența unui program finanțat de guvernul federal german, cu un buget anual de aproximativ 1,2 milioane de euro, pentru cei aproximativ 950 de profesori de limbă germană din România, buget care însă a fost redus și care, potrivit domniei sale, ar trebui majorat la nivelul din anii anteriori.

Potrivit E.S. Adriana Stănescu, aproximativ 23.000 de elevi din România studiază în prezent în școlile cu limba de predare germană, raportat la o populație totală a etnicilor germani de circa 25.000 de persoane. Astfel, ponderea elevilor etnici români care învață la aceste școli este de circa 80%-90%, inclusiv în vechi comunități săsești precum Sighișoara, potrivit primarului localității, dl Ioan-Iulian Sârbu.

Alte intervenții au evocat inițiative locale. Dl Werner Braun, președintele Clubului Economic Brașov, a vorbit despre una dintre cele mai importante resurse ale României, respectiv elevii din mediul rural, și despre modelul de succes al învățământului dual din Germania – un adevărat motor al economiei germane. Astfel, Școala Profesională Germană Kronstadt, un proiect local de succes al Clubului, înregistrează, potrivit lui Braun, o rată de angajare post-absolvire de 97%.