„Bucureștiul între Dâmbovița și Colentina” – conferință la Muzeul Hărților
Muzeul Hărților din Bucureşti găzduiește joi, 7 noiembrie, de la ora 18:00, conferința „Bucureștiul între Dâmbovița și Colentina”, susținută de Dorothee Hasnaș și Dimitrie Grigorescu, în cadrul seriei de conferințe „Riveran. Memorie locală -Dâmbovița în imaginarul bucureștean”.
Participarea se face în limita locurilor disponibile, pe bază de înscriere și achitarea biletului de acces de 15 lei, informează un comunicat al Muzeului Hărților.
Conform comunicatului citat, Dorothee Hasnaș și Dimitrie Grigorescu prezintă o istorie fluidă care parcurge etapele de creștere ale urbanului începând de la primele datări cartografice până în prezent. Cei doi urmăresc istoria unui București riveran între Dâmbovița și Colentina și își propun să analizeze urbanizarea orașului în jurul acestor ape curgătoare începând cu secolul al XIX-lea și culminând cu perioada comunistă și postsocialistă.
Dorothee Hasnaș va explica contextul arhitectural istoric și Dimitrie Grigorescu va răspunde la întrebarea Cum arată un București al viitorului?
Dacă ne raportăm la cazul autohton - Calea Victoriei ca axă pietonală și la exemplele marilor orașe europene, propunerea unui alt tip de scenariu urban pentru București devine o necesitate.
Fie că ne referim la arhitectura nouă, programată astfel încât să poată relaționa cu apa, sau la o planificare diferită a clădirilor și a străzilor, toate acestea pot constitui posibile viziuni de reamenajare a malurilor Damboviței și a cursului Colentinei.
Seria de conferințe „Riveran. Memorie locală – Dâmbovița în imaginarul bucureștean” este un proiect inițiat de Muzeul Ororilor Comunismului în România (MOCR) în parteneriat cu Muzeul Hărților despre istoria și relația Bucureștiului cu Dâmbovița şi Colentina. Acest proces reflectă evoluția capitalei, dintr-un oraș cu infrastructură deficitară, expus frecvent inundațiilor, într-o metropolă modernizată. Intervențiile din secolufl al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea au fost legate de nevoile de infrastructură și sănătate publică în timp ce proiectele comuniste au avut în vedere controlul și estetica urbană, de multe ori în detrimentul mediului. În perioada postcomunistă, s-au făcut demersuri de a regândi relația orașului cu râul, punând accent pe îmbunătățirea calității vieții și a mediului.
Dorothee Hasnaș este arhitect și manager cultural specializat în revitalizarea patrimoniului și co-autor al platformei online „UranusAcum.ro.” A participat la elaborarea Strategiei Culturale a Bucureștiului 2016-2026 și la revitalizare forturilor capitalei prin portalul forturi.ro. Este implicată în numeroase proiecte culturale și de cercetare și a publicat și coordonat diverse lucrări în domeniu. În 2023 a fost curator al expoziției „Frumusețea unui oraș. București.” la casa Mița Biciclista, în cadrul evenimentului Street Delivery. Este membru activ în Ordinul Arhitecților din România.
Dimitrie Grigorescu a finalizat studiile la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” și a continuat cu un master la Royal Danish Academy din Danemarca. Ulterior, a lucrat la biroul COBE din Copenhaga, contribuind la masterplanuri, și la BIG (Bjarke Ingels Group), axându-se pe proiecte futuriste, inclusiv clădiri pe apă. Revenit în România în timpul pandemiei, a devenit voluntar la Universitatea de Arhitectură „Ion Mincu” și a inițiat proiecte de cercetare despre București, majoritatea fiind inițiative independente.
Destpre Muzeul Ororilor Comunismului în România: acesta reprezintă o instituție tânără, a cărei menire este de a conserva, expune și analiza istoria recentă a României. Muzeificarea comunismului reprezintă principalul demers pe care instituția noastră și-l asumă prin colaborarea cu parteneri de cercetare din mediul public și privat, național, dar și internațional. Crearea de expoziții, organizarea de conferințe, colectarea de resurse patrimoniale , conservarea memoriei prin interviuri, reprezintă principalele linii de acțiune ale MOCR.
Despre Muzeul Hărților
Muzeul Hărților din Bucureşti se numără printre puținele instituţii culturale cu acest specific din lume. Muzeul deține o colecţie de lucrări realizate în perioada secolelor XVI – XX, hărţi vechi şi gravuri ce reprezintă în principal provinciile româneşti, țări şi regiuni europene, precum şi hărţi astronomice și planuri de oraș. Muzeul își propune ca, prin grija pentru patrimoniu și interpretarea lui, prin activități destinate specialiștilor și comunităţii, să devină o instituție relevantă pentru public și pentru cultură, promovând cercetarea, interactivitatea, educația pe tot parcursul vieții, dialogul şi angajarea creativă. Muzeul organizează expoziții temporare, ateliere, conferințe, concerte și diverse alte evenimente, pentru un public variat, amator de experiențe culturale de calitate.