„Arme care au făurit România”, expuse la Muzeul Naţional al Banatului

Muzeul Naţional al Banatului (MNB) propune pentru acest sfârşit de an două expoziţii temporare care prezintă, printre altele, "arme care au făurit România", din colecţia meşterului făurar Cosmin Pop.

Expoziţia "Arme care au făurit România" cuprinde piese din colecţia particulară a lui Cosmin Pop, meşter făurar, cunoscut în lumea reenactmentului şi a festivalurilor de reconstituire istorică din România cu pseudonimul "Fiare din Beci", relatează Agerpres.

Evenimentul este un periplu prin istoria militară a României, ilustrând evoluţia armamentului alb pe aceste meleaguri, din antichitate până în perioada Primului Război Mondial şi cuprinde două segmente importante: replici scară 1:1 după arme utilizate în antichitate şi în Evul Mediu (cosoare, sica, falxul dacic, spada lui Ştefan cel Mare, sabia lui Constantin Brâncoveanu etc), toate fiind realizate de Cosmin Pop, dar şi piese autentice, din perioadele modernă şi contemporană, piese din colecţia proprie Cosmin Pop.

Cea de-a doua expoziţie, "Obiecte. Istorie. Muzee. Arme albe din colecţia Muzeului Naţional al Banatului", cuprinde peste 40 de piese din colecţia de arme a muzeului, fiind expuse cu această ocazie cele mai spectaculoase şi recognoscibile arme albe din patrimoniul instituţiei. Cronologic, piesele expuse acoperă o perioadă lungă de timp, începând din secolul XIII până la mijlocul secolului XX.

Cea mai veche piesă prezentată în cadrul expoziţiei este spada maghiară de cavaler de la cumpăna secolelor XIII-XIV, urmează spadele mercenarilor Landsknecht, rapierele, săbiile, iataganele, cuţitele, pumnalele sau baionetele. În cadrul expoziţiei sunt reprezentate şi alte tipuri de arme albe cum ar fi buzduganele şi halebardele.

Un exponat interesant este cu siguranţă şi ghioaga de lemn, armă arhaică databilă la sfârşitul Evului Mediu. Armamentul defensiv este reprezentat de coifuri din diferite perioade istorice, printre acestea deosebit de valoros este coiful italian de tipul Morion datat în cursul secolului XVI, urmează cămaşa de zale şi cuirasa din secolul XVII. Piesele cele mai spectaculoase dintre armele de tip defensiv sunt cu siguranţă cele două armuri de cavaler (replici realizate în secolul XIX).

Una dintre vitrine este dedicată Gărzii Cetăţeneşti din Timişoara din prima jumătate a secolului XIX. Alături de coiful austriac M.1836, aflat în dotarea Gărzii timişorene, publicul va putea admira şi Regulamentul Gărzii, din anul 1822.

Printre exponate regăsim şi arme care au aparţinut unor personalităţi bănăţene: sabia familiei nobiliare Ostoici de Şemlacu Mare şi Şemlacu Mic, dar şi sabia generalului Johann Freiherr von Hiller, nobil şi proprietar al domeniului de la Butin, precum şi piesa de rezistenţă a Secţiei Militare a muzeului din perioada interbelică: "Omul de fier" sau "Soldatul de fier". Realizat cu scopul colectării de donaţii pentru invalizii, văduvele şi alte victime ale războiului, "Omul de fier" din Timişoara a ajuns în colecţia muzeului la finalul Primului Război Mondial, în urma desfiinţării muzeului Regimentului 61 Infanterie.

Cele două expoziţi vor rămâne deschise publicului până în 29 februarie 2024.