„Zorii Revoluţiei Române“, episodul 3. Budapesta acuză: regimul Ceauşescu, responsabil cu uciderea refugiaţilor
În încercarea de a discredita Bucureştiul în faţa partenerilor săi internaţionali, autorităţile maghiare au diseminat ştiri cutremurătoare, dar false, despre uciderea a sute de refugiaţi români ajunşi pe teritoriul Ungariei, după cum arată istoricul Larry Watts.
Des trâmbiţata temă a naţionalismului provocator de terorism şi afirmaţiile privind impulsul militar agresiv au convins multe servicii de informaţii occidentale de posibilitatea unui puci militar intern şi a unui atac şovin împotriva etnicilor maghiari (şi a altor minorităţi) din Transilvania. „Românii au pur şi simplu nevoie de un inamic, (iar) acesta suntem noi“, declara premierul ungar József Antall, pe 21 mai 1990 pentru ziarul german „Der Spiegel“. De asemenea, tot el afirma că naţionaliştii din România doreau să anexeze zone din estul Ungariei şi din Uniunea Sovietică.
În conformitate cu o evaluare realizată în vara anului 1988 de CIA, o „revoltă de amploare“ concretizată în „cvasi-anarhie ar putea duce la preluarea puterii de către armată“, iar violenţele domestice s-ar putea „transforma în violenţe etnice îndreptate împotriva minorităţii maghiare din Transilvania“. Evaluarea continua cu ideea că fie şi numai o „anarhie incipientă“ – sau ameninţarea „de a scoate România din Pactul de la Varşovia“ – ar face ca intervenţia militară sovietică să devină „o eventualitate plauzibilă“.
Câteva săptămâni mai târziu, pe 14 iunie 1989, Imre Poszgay, economist şi membru al Biroului Politic maghiar, detalia circumstanţele care ar determina o intervenţie militară sovietică în interiorul blocului sovietic:„O intervenţie militară sovietică ar putea surveni într-un singur caz:izbucnirea unui război civil care ar ameninţa securitatea europeană prin afectarea echilibrului de forţe. Acesta este un pericol pe care îl putem evita dacă noi, cei de aici, reuşim să instaurăm o fază de tranziţie paşnică“. În mod similar, Mátyás Szürös îi declara unui ziarist de la Radio Europa Liberă, în iulie 1989:„Uniunea Sovietică consideră că este esenţial ca România să rămână în Pactul de la Varşovia“. Din perspectiva Moscovei, „prioritatea este aceea de a menţine (actualul) sistem de alianţe atât timp cât există NATO“.