Virusurile și ideile oamenilor sunt la fel

Omenirea trăiește acum sub pecetea unui agent patogen sosit din îndepărtata Chină, poate scăpat dintr-un laborator unde savanții s-au jucat prea mult de-a stăpânii lumii invizibile. S-a infiltrat în mulțimi în mod discret la început, dar apoi a început o isterie mondială. Cum persoanele circulă cu viteza avionului, maladia s-a răspândit la fel de repede în centrele urbane cu aeroporturi și apoi a continuat cu cele terestre.

Varianta inițială a suferit diferite mutații și noile tulpini, denumite inițial după țările unde s-a făcut prima descoperire și apoi cu litere din alfabetul grecesc, au devenit din ce în ce mai virulente. Vara anului 2021 stă sub spectrul tulpinii indiene sau Delta, cea care ar putea să închidă iar granițele. Anul 2022 pare să aducă sfârșitul epidemiei, dar savanții au identificat variantele B.A.-4 și B.A.-5, mult mai contagioase ca precedentele și care pot profita de pofta de petrecere a celor scăpați din carantină și restricții. Este interesant că autoritățile au deschis larg porțile pentru fotbal, petreceri, turism și religii pentru a face pe plac maselor populare și acestea au înțeles că trebuie să se opună celor ce sunt prea slabi la putere. Mulțimile nu gândesc și nu vor decât oameni hotărâți în funcții. Așa se explică de ce merg până-n pânzele albe cu dictatori absolut nebuni.

Este interesant că și ideile oamenilor pot cunoaște un proces asemănător, o părere apărută în capul unui oarecare gânditor poate să ajungă în alte comunități și să devină un adevărat uragan planetar, mijloacele electronice de informare în masă fiind vectori ideali pentru acest fenomen ce depersonalizează ființele umane.

Istoria cunoaște multe exemple de intoxicări în masă cu părerile unor grupuri absolut insignifiante numeric în prima fază. Creștinismul a pornit de la o mică grupare de disidenți evrei, fenomenul opunerii față de autoritățile religioase fiind ceva obișnuit în regiune. Cum Imperiul roman nu avea granițe interioare pentru oprirea misionarilor, au apărut comunități ce au atras noi adepți prin faptul că manifestau o hotărâre deosebită, credințele clasice, oficiale, fiind prea îndepărtate de om. Slăbirea prestigiului autorităților și existența unei mari mase de nemulțumiți din diferite motive a dus la o creștere rapidă a efectivelor prin renumita contagiune mentală. Nici măcar represiunea extrem de sângeroasă n-a dat rezultate pentru că liderii comunității romane nu mai aveau prestigiu din cauza neîncetatelor lupte pentru putere. Situația s-a inversat din secolul al IV-lea d. Hr., creștinii fanatici devenind persecutori ai comunităților de păgâni, lăsați de către autorități la mila furioșilor ce distrugeau tot ceea ce nu ținea de noua religie. A fost o cumplită cădere în primitivism pentru că au fost distruse bibliotecile și monumentele de artă. Unele au mai scăpat prin transformarea în lăcașuri de cult, dar tot ce amintea de păgânism a fost nimicit cu mânie religioasă, chiar dacă poate fusese ridicat de părinți sau bunici. Nimic n-a mai contat în fața furioșilor Domnului. Abia după un mileniu se poate spune că a demarat un proces de evoluție dincolo de limitele romane, dar pecetea religioasă era menținută prin îndoctrinarea din școlile finanțate de cultul oficial. Contrareforma a însemnat introducerea unui set de măsuri pentru a intensifica dominația asupra creierului mulțimilor catolice și războaie sângeroase au fost declanșate pentru cucerirea de noi teritorii și obținerea de noi trupuri pentru inocularea principiilor credinței vechi. Ca o adevărată epidemie, trupele spaniole au masacrat locuitorii din Olanda rebelă și ducele de Alba s-a manifestat foarte virulent în numele unei credințe a iubirii de aproape.

Furia nimicitoare s-a păstrat în timp și autoritățile religioase au canalizat-o împotriva celor care aveau alte idei față de cele ale centrelor de putere. Fanatismul a mers până la inițierea de cruciade împotriva ereticilor și a musulmanilor, dar nici lumea ortodoxă n-a fost ocolită de cruzimea celor ce dețineau supremul adevăr.

Comunismul în varianta inițială a fost sistematizat de către Karl Marx pe la 1847. Cum Europa era plină de frontiere și lumea circula puțin, grupurile de adepți n-au putut să se extindă rapid și să sporească masiv, dincolo de puterea forțelor de ordine. Războiul mondial a distrus sistemul de stat în Rusia și puterea a fost luată de fanaticii bolșevici ce dispuneau de fonduri germane. În plus, armele trupelor n-au mai fost controlate de vreo autoritate și a fost ușor să se formeze bande înarmate pe criterii politice. Capturarea celor două orașe esențiale, Moscova și Sankt Petersburg, a adus și controlul asupra arsenalelor țariste și asupra creierului marinarilor. An de an ideile lor deveneau mai radicale și mai criminale. S-a produs apoi infestarea Chinei și zeci de milioane de oameni au căzut victime ideilor mortale. Tulpina chineză a lovit apoi în America de Sud unde au apărut grupările maoiste de un sadism uimitor. Tulpina vietnameză a nenorocit populațiile din Indochina în numele luptei pentru libertate și unitate națională. Cea mai virulentă a fost cea a khmerilor roșii, cei care în câțiva ani au devastat Cambodgia și au generat moartea a peste 20% din populație prin măsuri ce au generat o cădere în cel mai pur primitivism pentru supraviețuitori. A fost nevoie de intervenția forțelor vietnameze pentru a se stinge focarul sprijinit de China. Infecția pornise de la un pumn de studenți ce puseseră mâna pe cărțile comunismului în Franța. Ideile din capul oamenilor devin deosebit de virulente dacă există un context favorabil și adepții ajung simple legume ce se remarcă numai prin repetarea fără sens a unor fraze incoerente și prin brutalitate. Nu aveau nici cea mai mică legătură cu populațiile din regiune, dar creierul primitiv nu ține cont de logica științifică. Este interesant că Nicolae Ceaușescu a făcut o vizită de prietenie asasinilor pentru că era încântat că o nouă țară a devenit comunistă, adică un uriaș lagăr de exterminare. A intrat în acțiune logica mistică și trebuia ca lumea să devină comunistă pentru că așa dorea o bandă de fanatici. Acest mod de acțiune a fost descris de către psihologul Gustave Le Bon și omenirea nu poate să scape de virusul misticismului ce cultivă distrugerile prin acțiunea maselor nervoase și inconștiente.

Virusul ideologic a fost inoculat și în mintea unor români în perioada interbelică și aceștia singuri au ales să fie misionarii pentru convertirea în masă. Se promitea un viitori luminos și în care lumea să nu mai cunoască exploatarea omului de către om și lipsurile de tot felul. Chiar dacă trăiau într-o lume liberă și puteau să facă multe pentru țară în mod normal, au ales să fie agenții unei lumi despre care se știa că are lagăre de exterminare.

Gheorghe Gheorghiu-Dej a reușit să fie extrem de toxic pentru a acapara puterea prin eliminarea celor ce-i stăteau în cale și să instaureze unitatea de monolit a partidului, ceea ce i-a atras simpatia lui Stalin. A aplicat cu consecvență o politică de exterminare a tuturor celor ce credeau că țara merge într-o direcție greșită și n-a existat urmă de milă față de cei ajunși în temnițe și lagăre de exterminare. Se interesa personal de starea unor deținuți și Vasile Luca se afla în centrul atenției. Îl considera pe comunistul secui drept un bărbat cu potențial în nucleul conducător și a avut grijă să elibereze deținuții numai după ce victima favorită a pierit la Aiud. Ion Mihalache a dat dovadă de o robustețe deosebită și nu ceda în fața presiunii călăilor în ciuda vârstei înaintate. Eliberarea deținuților s-a făcut numai după ce renumitul lider țărănist a trecut într-o lume mai bună. Gheorghe Georghiu-Dej a fost ucigător și virulent până când a decedat în martie 1965. N-a avut niciodată milă și suflet, chiar dacă astăzi unii istorici încearcă să găsească urme de patriotism în faptele săvârșite.

Nicolae Ceaușescu a fost un tânăr oarecare ce putea să fie un om liber într-o țară liberă. Creierul i-a fost cucerit de virusul comunist și a rămas cu această maladie politică până la moartea survenită în decembrie 1989. Tot ceea ce a făcut în România după 1965 a fost în pur stil comunist. Frontierele erau pline de grăniceri ce foloseau muniție de război împotriva celor ce încercau să fugă și sârma ghimpată era întinsă din belșug. Ţara socialistă era un uriaș lagăr de concentrare în care populația era supusă unui experiment politic. Banii au fost tocați pentru ridicarea de fabrici de armament, gurile de foc fiind importate și din țările lagărului socialist. Istoricul Vasile Buga a găsit documente care au păstrat ideea că săparea Canalului Dunăre – Marea Neagră a apărut în mintea dictatorului pentru că așa a spus cândva Stalin. N-a avut nici cea mai mică legătură cu fericirea poporului român și cu dezvoltarea economică. Se pare că Leonid Brejnev a fost sincer uimit de inițiativa comunistului de la București pentru că economia României socialiste nu era pregătită să suporte cheltuielile cu uriașa lucrare de infrastructură. În plus, patria socialistă avea deja datorii de cel puțin 1,5 miliarde de dolari, liderul sovietic având informații că suma reală era de 2,5 miliarde. Moneda americană în care se făceau calculele chiar și în lagărul socialist era cu o putere mare în epocă și se estima că venitul din PIB pe cap de locuitor era de numai 1.000 de dolari în România vremii.

Istoria este plină de astfel de exemple. Internetul, zis mediu democratic de exprimare, devine o cale perfectă pentru epidemiile ideatice și acum se duce o luptă înverșunată pentru infectarea cât mai multor creiere într-un timp cât mai scurt.

Omul nu trebuie să fie liber, ci trebuie mereu să fie sclavul unor idei promovate de anumite centre de interese și de putere.

_{Foto sus: Întoarcerea de la Moscova a lui Gheorghe Georghiu-Dej, în ianuarie 1945 (© „Fototeca online a comunismului românesc”, cota: 53/1945)}