Un război care nu s-a încheiat niciodată

Războiul din Ucraina a şocat întreaga lume, care a văzut că lucruri considerate îngropate adânc în istorie reapar brutal, aducând în faţa ochilor imaginile violenţei pure. Generaţiile care nu au cunoscut războiul în Europa au fost tentate să creadă că aşa ceva nu mai este posibil, că ţine de domeniul trecutului, dar au constatat că s-au amăgit profund.

În 1990, speranţele au fost enorme. Comunismul ieşea din istorie. Zidul Berlinului se prăbuşise, Europa divizată până atunci de Cortina de Fier putea să se gândească la un viitor comun. Ameninţarea războiului dintre Est şi Vest, care planase pe toată durata Războiului Rece, dispăruse ca un vis urât, din moment ce Occidentul câştigase, iar URSS intra în disoluţie. Dar aşa stăteau lucrurile cu adevărat?

Liderii de la Moscova, indiferent cum s-a numit statul pe care l-au condus înainte sau după căderea comunismului, au văzut în NATO adversarul primordial. Anihilarea Alianţei a rămas un obiectiv urmărit pe parcursul deceniilor şi poate părea surprinzător, dar una dintre căile urmate cu consecvenţă a fost propunerea repetată a Moscovei ca URSS să intre în NATO!

Indiferent cât de opuse ideologic şi cât de incompatibile erau interesele promovate de fiecare tabără, propunerea a fost pusă pe masă şi reiterată de-a lungul timpului. Revista „Historia” vă prezintă în această ediţie dosarul acestor evoluţii uimitoare, la prima vedere. Dar a face parte din NATO ar fi însemnat atingerea obiectivelor sovietice: controlul Organizaţiei Nord-Atlantice din interior şi, în mod direct, anihilarea ei. Puterile occidentale au respins de fiecare dată, conştiente de consecinţe, asemenea idei. Dar politica Moscovei a continuat în aceiaşi parametri.

Dacă NATO nu putea fi controlat, atunci putea fi discutat un alt aranjament de securitate în Europa, prin care cele două organizaţii, NATO şi Pactul de la Varşovia, să fie dizolvate simultan şi înlocuite cu un sistem în care Rusia să aibă cuvântul decisiv. Chiar preşedintele Boris Elţîn a dat glas unei asemenea viziuni, deşi se întâmpla într-o epocă în care ţara sa traversa momente de mare slăbiciune. Dar asta nu l-a împiedicat să-i propună preşedintelui Bill Clinton să lase Europa în grija Rusiei.

Acum ne întoarcem la un nou Război Rece, de fapt, la acelaşi care nu s-a încheiat.

Foto sus: Demolarea zidului Berlinului (fotograf: F. Lee Cockran; sursa: The U.S. National Archives)

Articolul a fost publicat în numărul 243 al revistei Historia, disponibil la toate punctele de distribuție a presei, în perioada 14 aprilie - 14 mai, și în format digital pe platforma paydemic.