Ultimele bombardamente ale Aliaților asupra Bucureștiului

Pe 4 august 1944, la ora 10.15, sunetul ondulat al sirenelor s-a auzit din nou în Capitală. Cincisprezece minute mai târziu sirenele au început să sune și la Ploiești, anunțând un atac aerian. Avioanele americane au apărut 22 de minute mai târziu, venind dinspre Târgoviște, dar au survolat orașul fără să-l atace, după care s-au îndreptat spre Buzău.

În realitate, avioane americane, venind din Italia, au pătruns în spațiul aerian al României pe la Calafat, după care, urmând itinerarul Slatina – Ploiești – Buzău – Tecuci – Huși, s-au îndreptat spre Chișinău și Cahul. Au fost mitraliate la sol aerodromurile de la Buzău și Ziliștea, trenurile care circulau în regiunea Buzău – Ulmeni – Simileasca, precum şi unele comune din județul Prahova, Buzău şi Teleorman. În gara Ulmu, trenul personal nr. 5001, care venea de la Bacău și se îndrepta spre București, a fost atacat de mai multe avioane de vânătoare americane, care au ucis șase călători, au rănit alți 11 și au incendiat vagonul poștal.

Alarma s-a repetat la 6 august, când avioanele americane s-au întors din Uniunea Sovietică și, în drumul spre Italia, au survolat din nou teritoriul României. Bucureștiul și Ploieștiul s-au aflat sub alarmă aeriană, dar avioanele inamice nu le-au bombardat nici de această dată. Au fost însă atacate la sol trenuri, gări și localități din Oltenia.

În acele zile de august ale anului 1944, Bucureștiul părea un oraș părăsit. Alarmele repetate, frica de noi bombardamente și situația îngrijorătoare de pe front, unde rușii păreau că nu mai pot fi opriți, au alungat mare parte din populația Capitalei. Acest lucru avea să-l constate conferenţiarul universitar Ion Hudiţă, secretarul general adjunct al Partidului Național Țărănesc, care, întors în Capitală pe 7 august, nota:

„Toți lipsesc din București care, pe zi ce trece, devine tot mai pustiu. În cartierul meu, Vatra Luminoasă, grădinile din jurul caselor sunt năpădite de buruieni, mai înalte, unele, decât gardurile. Printre ele domină, ici-colo, flori înalte de nalbă de diferite culori. Niciodată nu mi s-a părut mai trist orașul ca astăzi și mai puțin îngrijit. În afară de centru, și aici foarte rar, cartierele periferice n-au fost măturate sau udate de luni de zile decât numai de ploi. La cea mai mică adiere de vânt se ridică nori de praf care te sufocă pur și simplu. De mai ține războiul, cartierele mărginașe vor căpăta aspect de sate pustii și neîngrijite”.

În acest timp, în cercurile politice din Capitală se pregătea în secret înlăturarea guvernului antonescian şi ruperea alianței cu Germania nazistă.

La 8 august, avioanele americane au survolat din nou România, bombardând aerodromurile de la Buzău și Ziliștea. Chiar dacă nu a fost vizat, Bucureștiul s-a aflat iar sub alarmă aeriană aproape o oră și jumătate, timp în care orice activitate a încetat în oraș.

Ultimul atac aerian al Aliaților asupra Bucureștiului

În noaptea de 9 spre 10 august a venit rândul aviației britanice să lovească România. Obiectivul principal era rafinăria „Româno-Americană” de la Ploiești. Bombardierele britanice au intrat în spațiul nostru aerian începând cu ora 22:30. Au fost date alarme aeriene la Giurgiu (22:25), Craiova (22:30), Ploiești (22:35), București (22:40), Brașov (22:45) și Buzău (23:05). La ora 23:10, avioanele britanice, venind dinspre București, au ajuns la Ploiești, unde au lansat bombe asupra rafinăriilor „Româno-Americană” și „Astra Română”, dar și asupra orașului, în cartierul Bereasca, spre podul Teleajen și la Bariera Bucovului. Chiar dacă atacul nu a produs pagube majore rafinăriilor vizate, a lăsat în urmă doi morți și trei răniți. Pe lângă bombe, avioanele engleze au aruncat și manifeste tipărite în limba română cu sloganurile „Cinci ani de minciuni naziste” și „Ploieștii în ceață”.

Tot în aceeași noapte, avioanele britanice au survolat și Capitala, unde au lansat alte trei bombe. Una a căzut în grădina Arhivelor Statului, rănind două persoane, alta în strada Izvor la nr. 16, dărâmând un imobil, iar a treia, care nu a explodat, a aterizat tot în aceeași stradă, la nr. 25. Acestea au fost ultimele bombe lansate de aviația anglo-americană asupra Bucureștiului.

Despre acest ultim atac asupra Capitalei, executat în noaptea de 9 spre 10 august, Mihail Sebastian a notat: „Nu cred că Bucureștiul a fost obiectivul principal, dar cel puțin o dată, azi noapte, canonada a fost teribilă. Înghețasem. Și biata mama, care suferă ca un copil înspăimântat!”.

Bombardamentul a fost urmărit de la sol și de cei câțiva prizonieri britanici din București. Iată ce consemna în jurnalul său sergentul Norman Foster, din Forțele Regale Aeriene Neozeelandeze (RNZAF), care fusese doborât în noaptea de 7 spre 8 mai 1944: „În seara trecută a fost o alarmă și am avut parte de ceva «distracție» timp de aproape o oră. Proiectoarele (apărării antiaeriene a Bucureștiului – n.n.) au avut câteva indicii acum și am văzut șase avioane prinse în fasciculele lor de lumină. Unul a fost doborât. Am văzut un altul care venea spre noi și am putut observa cum un vânător l-a atacat de mai multe ori. În cele din urmă acesta a scăpat, dar și-a atras toată furia apărării asupra lui până să dispară”.

Misiunea la care au participat circa 60 de bombardiere din Grupul 205 Bombardament britanic și care a avut ca obiectiv distrugerea rafinăriei „Româno-Americană” a fost un eșec. Bombele lansate la Ploiești nu au atins decât parțial obiectivul vizat, iar sistemul de apărare româno-german a provocat pierderi grele forțelor atacatoare. Au fost doborâte 10 bombardiere inamice, iar 41 de aviatori englezi și-au pierdut viața. Unul dintre avioanele britanice s-a prăbușit la periferia de vest a Bucureștiului, resturile sale fiind găsite pe raza comunei Militari, în apropierea Regimentului 1 Artilerie Grăniceri. Din cauza impactului violent cu solul, bombardierul a făcut explozie, iar cei cinci membri ai echipajului și-au pierdut viața. Aviatorii britanici au fost îngropați în cimitirul militar britanic de la Tâncăbești.

Acest text este un fragment din articolul „August 1944. Ultimele bombardamente ale aviației anglo-americane asupra României”, publicat în numărul 47 al revistei Historia Special (revista:special/47) este disponibil la toate punctele de distribuție a presei, în perioada 28 iunie - 27 septembrie 2024, și în format digital pe paydemic.com.

_{Foto sus:  Avion de bombardament britanic, doborât pe teritoriul României în vara anului 1944 (© Național Archives and Records Administration, Arhivele Naționale Istorice Centrale, Colecțiile Alexandru Armă și Dan Antoniu)}