Tineretul și „homo sovieticus” la mijlocul anilor 1950 în Republica Populară Română

Începutul deceniului 5 al secolului XX a fost marcat în România de o represiune dură, de un val nemaiîntâlnit de arestări și întemnițări.

Un regim autoritar fusese instalat la București, comuniștii preluaseră controlul absolut asupra întregii societăți românești. Lucrurile fuseseră fixate pe un făgaș strict. Niciun derapaj de la această linie nu avea voie să apară. Armata Roșie și consilierii politici sovietici infiltrați în toate instituțiile statului român supravegheau atent orice decizie politică, scrie Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), pe pagina de Facebook a instituției. .

Autoritățile române, încercau să iasă timid pe scena politică internațională pentru a obține recunoașterea din partea statelor occidentale, să acceadă în ONU etc. Una dintre condițiile prealabile era să respecte principiile Convențiilor de la Geneva, să transmită un semnal de „relaxare”.

În același timp comuniștii români trebuiau să demonstreze ocupantului sovietic hotărârea nezdruncinată de a edifica comunismul în România. O acțiune timidă a fost declanșată în România prin eliberarea primilor deținuți politici din închisorile comuniste (vezi lotul înalților demnitari ai României regaliste, eliberat în vara anului 1955). În anii următori, cei mai mulți dintre ei au fost din nou arestați, regimul încă nu era convins de „sentimentele lor patriotice”.

Se observa o mișcare pendulatorie la nivelul politicii interne, mici măsuri de relaxare erau urmate de măsuri coercitive menite să țină populația sub maxim control.

La începutul anului 1958, guvernul român a s-a semnat un acord cu URSS: sovieticii au fost de acord să-și retragă soldații aflați pe teritoriul României. În același timp, o microglaciațiune se instala pe plan intern.

În acest sens, interpretăm documentul de mai jos. O „gașcă nebună” de tineri de 16-18 ani dorea să se simtă liberă, să danseze și să adulmece libertatea prin intermediul muzicii și dansului. Dar Partidul și brațul său înarmat, Securitatea, veghează.

Simpla manifestare a admirației pentru expresii ale culturii occidentale era considerată o ofensă adusă regimului comunist. Cei care săvârșeau această impietate erau înfierați, uneori chiar public, și primeau acuze cum ar fi "atitudinea cosmopolită", "manifestări decadente" care îi puteau costa libertatea.

Înainte nu era mai bine.

„Direcția Miliției Reg. Stalin

Serviciul Miliției Judiciare

Referat nr. 113 din 18 februarie 1958

Făcându-se cercetări în cauza de la Școala Medie Mixtă Germană Nr. 2 din orașul Stalin s-au stabilit următoarele:

În noaptea de 25 spre 26 ianuarie a.c., în clădirea școlii, în sala de chimie și fizică de la parter, și în sala de ședințe de la etajul II, a avut loc un carnaval la care au participat: profesori, elevi de la cursul cu frecvență și elevi de la cursul seral ai claselor VIII - XI. Carnavalul a început la ora 21:30.

La invitația făcută de elevul R.V., a participat și fotograful C.M., de la cooperativa Higiena, secția fotografică, Str. 7 noiembrie, orașul Stalin, pentru a face fotografii. Din materialele existente rezultă că la acest carnaval s-au dansat dansuri obișnuite, precum și acel dans american rock and roll, cu diferite figuri cu caracter obscen. S-a stabilit că astfel au dansat numiții: M.I. din orașul Stalin, elev clasa IX seral, /…/ de 17 ani etate; S.U., elevă clasa X la același liceu /…/; B.U. elevă clasa a IX, de 16 ani etate /…/; G.E., elevă clasa a IX, de 16 ani etate; W.O., de 17 ani etate, elevă în clasa a IX; încă o elevă din clasa VIII de 15 ani, al cărei nume nu s-a stabilit, pecum și doi foști elevi cu numele B. și N. ale căror date se pot obține de la școala medie germană.

Dansurile obișnuite au denaturat în dansuri americane, cu diferite figuri cu caracter obscen, așa după cum rezultă din depoziții și fotografiile anexe.

Acest fotograf, în trecut, a fost agent al poliției burgheze. Între anii 1950-1956 a fost reținut de către organele securității pentru chestiuni politice.

Din depozițiile tinerilor rezultă că în timpul acestor dansuri, în cele două săli în care se aflau și cadre din conducerea școlii ca: director adj. S., profesori: B.H., O.H., W.O, S.H, care nu au luat nici o poziție, complăcându-se și ei în această atmosferă.

De asemenea, rezultă faptul că chiar directorul școlii L.B. nu a avut o poziție hotărâtă, mulțumindu-se doar să atragă atenția la unul din acești elevi cu numele de B.

Cei în cauză, elevi, fiind interogați declară că acel dans american l-au învățat în aceeași seară, la carnaval, fără a preciza de la cine. Numitul C.M., fotograf, declară că întrebându-l pe M., în aceeași seară, de unde a învățat să danseze astfel, acesta a răspuns că de acasă, din familie cunoaște.

Faptele tinerilor arătați mai sus, se încadrează în articolul 578, Cod Penal, indice 4, combinat cu Decretul 324.

Întrucât faptele săvârșite ar putea să aibă și un substrat politic și pentru faptul că tinerii în cauză sunt elemente minore, ancheta făcând obiectul unei anchete (sic!) penale obligatorii de competența procuraturii, propunem ca întregul material să fie predat organelor M.A.I. pentru verificări în continuare.

Cpt. de Mil. Mesaroș Constantin

Însemnare marginală 1, din 22.02.1958, semnătură indescifrabilă: „S. Studiu și propuneri în termen de 3 zile.”

Însemnare marginală 2, din 02.03.1958, semnătură indescifrabilă: „Tov. Moldoveanu, conformare cu ordinul tov. Colonel.”

Vezi fotocopia referatului pe pagina de Facebook a CNSAS.