Strănepotul prințesei Martha Bibescu la funeraliile Reginei Elisabeta a II-a

Generalul-maior Cristopher Ghika, Comandor al Ordinului Imperiului Britanic, a organizat ceremonia funeraliilor pentru Regina Elisabeta a II-a. În 1936, străbunica sa, Martha Bibescu, a asistat la înmormântarea regelui George al V-lea (bunicul Elisabetei a II-a), în loja rezervată marilor nobili ai regatului din catedrala Westminster.

„În ceea ce privește imaginile evocatoare ale reginei părăsind Palatul Buckingham pentru ultima dată, aceasta va fi o după-amiază foarte specială,” a declarat generalul Ghika pentru BBC Radio 4.

În 2010, Christopher John Ghika și sora sa, Jean Valentine Louise Ghika, au revendicat în instanță Palatul Mogoşoaia (marea iubire a Marthei Bibescu), naționalizat de comuniști în 1949, solicitând să fie puşi în posesia imobilului ori să primească despăgubiri.

Cine a fost Martha Bibescu?

Prinţesa Martha Bibescu (1889 - 1973) a fost una din cele mai distinse personalităţi ale aristocraţiei europene din secolul XX şi s-a remarcat ca scriitoare, om politic şi gazdă a fastuoaselor întâlniri de la Palatul Mogoşoaia. Era frumoasă, cultă, bogată – „toate la un loc pentru o singură fiinţă sunt un păcat de neiertat” – a caracterizat-o lordul Thomson de Cardington. Personalitatea sa i-a fermecat pe Marcel Proust, Saint-Exupery, W. Churchill, R. MacDonald, Charles de Gaulle, Alfons al XIII-lea al Spaniei, şi pe mulţi alţii.

În urma unei expediții în Persia alături de soțul său, Martha a scris, la doar 22 de ani, „Cele opt paradisuri”, carte premiată de Academia Franceză. Tânăra prințesă devenea atunci unul dintre cei mai apreciați scriitori ai vremii. 

Marea dragoste a Marthei Bibescu

Se zice că Palatul Mogoşoaia, primit în dar de la soțul său,  a fost cea mai puternică şi constantă iubire a prinţesei. Locul a atras de-a lungul vremii personalitãţi importante autohtone şi de peste hotare, iar Regina Maria a fost prima persoanã care a semnat în cartea vizitatorilor. 

Ca loc în care se puteau culege informaţii şi influenţa politicienii ţãrii, salonul Marthei a avut o valoare inestimabilã, mai ales pentru perioada de neutralitate din Primul Rãzboi Mondial. Ruşi, greci, francezi, englezi, români treceau pragul casei Marthei, indiferent de tabãra politicã din care proveneau.

Calitãţile sale speciale au fãcut-o una dintre persoanele intime ale  prinţului moştenitor Wilhelm al Germaniei şi, între timp, marea pasiune a maiorului Christopher Thomson, trimis de Marea Britanie cu misiunea specială de a convinge România să intre de partea Antantei.

Prinţesa a părăsit palatul Mogoșoaia abia după venirea comuniştilor la putere şi după s-a asigurat că va fi trecut pe lista monumentelor istorice.

Primul Război Mondial și exilul

Martha a plecat în 1917 spre Elveția. După o carantină petrecută pe domeniile din Boemia ale prințesei Marie Thurn-und-Taxis, protectoare a lui Rainer Maria Rilke), o mare doamnă cu care Martha are multe lucruri în comun, prințesa Bibescu ajunge, pe 27 mai 1917, la Geneva. Precedată, cu doi ani înainte, de mama și sora ei Marguerite, care deja se stabiliseră în Elveția, Martha găsește în „țara cantoanelor” o întreagă faună de aristocrați exilați, prinți detronați, aventurieri, spioni, tot ceea ce un război pustiitor exilase într-o țară neutră, ferită de ravagiile conflictului.

Hotelul „Beau Rivage”, unde stă Martha, este, după propria mărturisire, „populat de străini care, firește, sunt toți nobili; o mulțime de prinți egipteni, care nu știu încă dacă sunt englezi sau turci, acționând după cum bate vântul, de ruși legați de forme de guvernământ disparate și de canadieni care suferă de pe urma rănilor primite în Flandra, pentru independența Serbiei. Între alții, un număr incalculabil de spioni. Fiecare crede că îi recunoaște pe cei ai adversarilor și asta le produce un mic tremur de nesiguranță, destul de plăcut în mijlocul vieții lor comode. În fiecare seară, o orchestră cântă valsuri de o naționalitate nedefinită, arii de jazz, ca nimeni să nu se ofenseze”.

Martha, Mussolini și Führerul

Mussolini, conștient de impactul asupra vizitatorilor săi și de influenţa Marthei Bibescu în cercurile politice anglo-franceze, a rugat-o să transmită tuturor mesajul său împăciuitor: „Spuneţi că m-aţi găsit calm, spuneţi că nu m-aţi găsit turmentat, spuneţi că mă socotiţi un om logic. Spuneţi că doresc pacea“.

Martha a asistat și la vizita Führerului la Roma, prilej de a-și scoate la iveală spiritul caustic la adresa „providenţialului“ lider nazist: „El, un automat, îmbrăcat în kaki-deschis, fals ofiţer englez, fals Charlot, un vatman de duzină, care salută pretenţios, ca un gradat, ca un automat, într-o apoteoză de coșmar“.