Securiști sancționați după o fugă reușită din raiul socialist

La 23 iulie 1976, patru cetățeni români au fugit din țară spre Turcia, cu ajutorul unei bărci cu motor. Unul din cei patru era cercetător în cadrul Institutului de Meteorologie și Hidrologie București, îmbarcat pe nava de cercetare „Chefalul” - un fost pescador costier, modificat și cedat IMH. Acesta a luat barca de salvare, cu care a acostat la Mamaia.

Aici s-au urcat în ambarcațiune ceilalți trei, după ce au încărcat-o cu îmbrăcăminte, canistre cu combustibil și provizii. Toate acestea pe sub nasul grănicerilor, care au luat de bună explicația că cei trei sunt cercetători, care trebuie transportați la bord, fără însă a verifica actele acestora sau ordinul de deplasare a șalupei, scrie Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), pe pagina de Facebook a instituției.

Această „evadare” din raiul socialist a stârnit o adevărată furtună la nivelul conducerii Ministerului de Interne, deoarece acțiunea fugarilor fusese favorizată de neglijența și lipsa de coordonare între diferitele unități ale Securității, anterior existând informații despre unii dintre cei implicați că doresc să fugă din țară, mai exact prin utilizarea unei bărci cu motor. Mai mult, cu câteva luni înainte, o sursă a Securității semnalase că o tentativă de a fugi din țară folosind barca de salvare a navei „Chefalul” avusese loc și în data de 23 august 1975, dar a fost anulată de cei implicați din cauză că organele de securitate impuseseră măsuri suplimentare de pază și verificare, dat fiind semnificația specială a acelei zile.

Ofițerii de securitate care au primit semnalările nu le-au verificat și, cu rare excepții, nu le-au comunicat unităților responsabile, pentru a lua măsurile necesare în scopul prevenirii plecării ilegale din țară. Chiar și când comunicarea între unitățile de securitate a avut loc, s-a acționat cu indolență, într-un caz ducând chiar la deconspirarea sursei. Verificările au fost realizate doar de mântuială, ajungându-se la concluzia că nu există elemente care să indice intenția de „evaziune”. Col. Alexandru Mircea, șeful serviciului contrainformații frontieră, chiar a dat ordin să se transmită Direcției a III-a (contraspionaj), de unde veniseră unele informări, că „informația este preluată de la un nebun”, deci nu merită să-și irosească timpul și atenția.

Pe cale de consecință, în urma unei anchete interne, o serie de ofițeri de la mai multe unități au fost sancționați pentru nerespectarea normelor de lucru și a ordinelor, lipsă de vigilență și superficialitate. Pedepsele au mers de la mustrare scrisă până la eliberare din funcție, retrogradare, zile de arest și chiar trecerea în rezervă. Ca o dovadă a nemulțumirii la nivelul conducerii superioare, dar și pentru a servi ca avertisment în viitor, nu au fost scutiți de sancțiuni nici ofițeri cu grade mari și funcții importante, precum general-maior Gherguț Dumitru – șeful Direcției a IV-a, general-maior Rusu Emanoil – șeful Inspectoratului Municipiului București sau col. Burlacu Victor – șeful Inspectoratului județean Constanța.

MINISTERUL DE INTERNE

Nr. 0045.498 din 21 septembrie 1976

STRICT SECRET

APROB,

MINISTRU,

Teodor Coman

DE ACORD,

ADJUNCT AL MINISTRULUI

Nicolae Pleșiță

NOTĂ - RAPORT

În conformitate cu ordinul conducerii Ministerului de Interne, s-au efectuat cercetări în legătură cu împrejurările în care s-a produs evenimentul de frontieră din data de 23 iulie 1976 – cînd numiții (nume cenzurate), au trecut fraudulos frontiera R.S. România, plecînd cu o barcă cu motor ce aparținea vasului „CHEFALUL”, în Turcia, prin portul „TOMIS” – Constanța.

Din verificările efectuate au rezultat următoarele:

În ziua de 23 iulie 1976, numitul (nume cenzurat) cercetător în cadrul Institutului de meteorologie și hidrologie București – făcînd parte din echipa de cercetare, îmbarcată pe vasul „CHEFALUL”, a coborît barca de salvare de pe vas și s-a deplasat în jurul orelor 14,15 la Mamaia (Punctul „PESCĂRIE”), pentru aprovizionarea cu benzină de la stația PECO.

Din acest punct, (nume cenzurat) a luat la bord pe (nume cenzurat) cît și pe (nume cenzurat) care îl așteptau. Aceștia erau deja pregătiți, avînd asupra lor saci, îmbrăcăminte, canistre cu apă și benzină pe care le-au urcat în barcă și apoi au plecat în largul mării, ajungînd în Turcia.

Cu privire la persoanele care au fugit din țară, raportăm că existau date din care rezulta că acestea au preocupări pentru a fugi din țară folosind în acest scop o barcă cu motor.

Organele de contrainformații frontieră Brăila (din subordinea Direcției a IV-a) dețineau date despre (nume cenzurat) încă din anul 1971, că acesta intenționează să treacă fraudulos frontiera pe mare, utilizînd o barcă.

Despre același element, cît și despre (nume cenzurat), organele Direcției a III-a au trimis, în luna octombrie 1973, Direcției a IV-a (Serviciul de contrainformații frontieră) o notă informativă în care este semnalată hotărîrea celor doi, de a fugi din țară spre Istanbul, prin traversarea Mării Negre, utilizînd o barcă cu motor.

În această notă se arăta că în mod sigur aceste elemente au făcut pregătiri materiale și au studiat împrejurările evaziunii.

Organele de contrainformații frontieră făcînd verificări superficiale – ce au constat în investigații și chiar discuții cu infractorii (nume cenzurate), au clasat materialul, sub pretextul că (nume cenzurat) nu ar fi în toate facultățile mintale – fără însă a proba –, comunicînd Direcției a III-a, că din nota informativă „nu rezultă cum a stabilit sursa datele cu privire la presupusele acte preparatorii în vederea evaziunii de către persoanele semnalate”. Col. ALEXANDRU MIRCEA a mai indicat să se răspundă Direcției a III-a că... „informația este preluată de la un nebun”.

În cadrul contactării lui (nume cenzurat), cu aprobarea col. (nume cenzurat) – șef serviciu contrainformații frontieră, i s-au cerut direct relații despre (nume cenzurat), fapt ce a dus în final la desconspirarea sursei de către cei în cauză.

Informații cu privire la intenția de evaziune a numiților (nume cenzurat) și (nume cenzurat), au mai fost găsite și în cadrul Inspectoratului municipiului București (în serviciile conduse de către col. LAZĂRUȚ ION și col. BURAC ION), primite de la alte organe, fără a se întreprinde măsuri de verificare.

De menționat că în legătură cu (nume cenzurat), Serviciul de contrainformații frontieră a obținut în luna octombrie 1975, două note informative de la o altă sursă din care rezultă că acesta, împreună cu alte persoane au făcut o tentativă de evaziune la data de 23 august 1975 cu o barcă cu motor de pe nava „CHEFALUL”, însă au amînat plecarea, întrucît în ziua respectivă au intervenit măsuri speciale de pază din partea autorităților.

Aceste informații au fost trimise de către Direcția a IV-a, la data de 31 octombrie 1975, biroului de contrainformații frontieră Constanța și inspectoratului municipiului București, fără ca aceste organe să întreprindă măsuri pentru a preveni evaziunea.

Fuga din țară a acestor elemente, a fost favorizată și de faptul că nu au fost respectate regulile de folosire a bărcii de salvare de către conducerea Centrului de cercetări marine Constanța.

Un element favorizant al evaziunii, a fost nerespectarea consemnelor date în competența grănicerilor, care au permis atît anul trecut cît și în acest an, să se utilizeze barca de salvare și în alte scopuri decît cele de cercetare. Grănicerul de la postul nr. 7 – portul „TOMIS”, a încălcat consemnul de a verifica existența ordinului de marș și carnetul de ambarcațiune, permițînd în mod neregulamentar ieșirea în larg în ziua de 23 iulie 1976, orele 14,15, a bărcii condusă de (nume cenzurat).

Col. PLOPEANU GHEORGHE, comandantul Batalionului 191 grăniceri – port Constanța, luînd cunoștință în jurul orelor 21,30 de acest eveniment, în loc să ia măsuri operative de cercetare în larg, pentru prinderea infractorilor, s-a limitat la efectuarea unui control al țărmului, pînă în dimineața zilei de 24 iulie 1976.

În sarcina organelor de grăniceri, se reține și faptul că sentinela de la foișorul amplasat în punctul „PESCĂRIE” – Mamaia, deși a sesizat prezența bărcii în apropierea malului, a permis îmbarcarea celorlalți trei infractori cu bagajele ce le aveau (saci, îmbrăcăminte, benzină), lăsîndu-se indus în eroare de afirmațiile lui (nume cenzurat), în sensul că "persoanele pe care le ia în barcă, sînt cercetători pe care îi transportă la nava „CHEFALUL” din portul „TOMIS”. Prin acest mod ușuratic de a-și îndeplini misiunea, sentinela a dovedit lipsă de instruire și vigilență, încălcînd consemnul pe care îl avea.

Raportăm că, pînă la data producerii evenimentului, în cadrul grupului de cercetări hidrologice marine Constanța, cît și pe nava „CHEFALUL” – organele Inspectoratului județean Constanța, nu au întreprins nici o măsură, pentru a asigura contrainformativ aceste obiective, în scopul prevenirii evenimentelor de frontieră sau a altor fapte antisociale.

Acest lucru se impunea cu atît mai mult, cu cît organul de contrainformații frontieră Constanța, deținea informații certe că de pe această navă s-a încercat și urmează să se acționeze în scopul evaziunii.

Acest organ, pe lîngă faptul că nu a luat nici o măsură pentru prevenirea evaziunii, după producerea evenimentului a dezinformat conducerea Inspectoratului județean Constanța, care la rîndul său a raportat eronat conducerii ministerului, cum că în cadrul inspectoratului nu se dețin informații privind pregătirea evaziunii.

Analizînd cauzele care au favorizat evaziunea, am constatat că factorii de conducere ce aveau datoria regulamentară să controleze și să coordoneze măsurile de verificare și exploatare a informațiilor, au manifestat lipsă de răspundere în exercitarea atribuțiunilor de serviciu, fapt ce a creat posibilitatea acestor elemente să-și pună în aplicare nestingherite evaziunea.

Aceasta este cu atât mai grav, întrucât în luna septembrie 1975, conducerea Ministerului de Interne a ordonat expres, să se intensifice activitatea informativ-operativă pentru prevenirea evaziunilor.

Atitudinea unor ofițeri cu funcții de conducere, s-a răsfrînt negativ și asupra subordonaților, în sensul că deși dețineau informații valoroase despre aceste elemente, n-au întreprins măsurile ce se impuneau în situația operativă dată.

O altă deficiență constatată este lipsa de conlucrare între compartimentele aceluiași serviciu. Astfel, la Inspectoratul municipiului București, lt. maj. CIUCĂ ION și PĂUNESCU SILVIU din serviciul condus de col. LAZĂRUȚ ION, dețineau, separat, informații despre numitul TUDOR GHEORGHE; aceeași situație a existat și în cadrul Serviciului de contrainformații frontieră condus de col. ALEXANDRU MIRCEA, unde ofițerii: cpt. PASCU TRAIAN și cpt. NECULA PARASCHIV, dețineau, separat, informații despre numitul (nume cenzurat).

De menționat că, la neluarea unor măsuri operative a contribuit și faptul că informațiile privind pe (nume cenzurat) și (nume cenzurat), n-au fost aduse la cunoștință ofițerilor care deserveau informativ obiectivele unde aceste elemente își desfășurau activitatea.

De asemenea, o altă lipsă care a concurat la producerea evenimentului de frontieră, a constat și în faptul că personalul de cercetare hidrologică – care s-a deplasat în decursul anilor atît pe litoral cît și în alte zone de frontieră – nu a fost verificat de către Inspectoratul municipiului București care a deservit informativ Institutul de meteorologie și hidrologie (pînă în luna martie 1976), în scopul depistării elementelor suspecte de evaziune și al conlucrării cu organele de securitate județene.

Organele de grăniceri au dovedit lipsă de vigilență prin încălcarea normelor ce reglementează accesul în zonele de frontieră, iar organul de contrainformații militare, cu toate că deținea informații despre asemenea nereguli, nu a luat cele mai eficiente măsuri pentru a contribui la înlăturarea acestor neajunsuri.

Ținînd seama de cele raportate, propunem a se lua următoarele măsuri:

1. Să fie trași la răspundere ofițerii care se fac vinovați de nerespectarea normelor de muncă, neexecutarea ordinelor date de către conducerea Ministerului de Interne și lipsă de vigilență în prevenirea acestui caz de evaziune (anexă).

2. Sesizarea Procuraturii militare cu privire la neîndeplinirea atribuțiunilor de serviciu de către personalul grăniceresc care a permis ieșirea bărcii de salvare pe mare, fără aprobare.

3. Organele Direcției a VI-a cercetări penale să trimită în justiție pe cei patru infractori.

4. Să fie informată conducerea Ministerului Apărării Naționale cu problemele ce privesc organele de grăniceri din portul Constanța, în legătură cu acest eveniment de frontieră.

5. Direcția a II-a, – în termen de două luni – să ia măsuri de verificare și avizare a persoanelor care lucrează pe vasele destinate cercetărilor marine.

Similar, să se procedeze și în cazurile cînd vasele sînt proprietatea ministerelor economice și care au sarcini de cercetare a zonei maritime.

6. Să fie prelucrat acest caz și măsurile luate cu toate cadrele de securitate, miliție și pașapoarte, iar unitățile să-și prevadă măsuri concrete pentru a preveni asemenea evenimente.

ȘEFUL DIRECȚIEI A II-A

General-maior

Macri Emil

ȘEFUL DIRECȚIEI CERCETĂRI PENALE

Colonel

Vasile Gheorghe

ȘEFUL CENTRULUI DE INFORMATICĂ ȘI DOCUMENTARE

Lt. colonel

Brestoiu Horia

_{Foto sus: Stațiunea Mamaia (© „Fototeca online a comunismului românesc”, cota: 238/1970)}