România, prestigiul internațional și domeniul aeronautic

Războiul modern implică o permanentă pregătire pentru o confruntare de mari proporții, resursa umană fiind secundară în raport cu forța oferită de mașinile de luptă pe care industria poate să le multiplice rapid. Dacă tancurile impresionează prin rezistența la lovituri, avioanele oferă unei armate posibilitatea efectuării de lovituri la mare distanță prin depășirea apărării antiaeriene.

Un conflict modern nu se poate desfășura fără ca armatele să acorde din timp de pace o atenție deosebită dotării cu avioane de calitate superioară, produse de fabrici cu utilaje high-tech. Chiar dacă oficial se declară că pacea este un obiectiv fundamental al conducătorilor contemporani, institutele de cercetare folosesc cele mai luminate minți din domeniul tehnologiilor avansate pentru a concepe aparate de zbor capabile să depășească performanțele celor aflate în înzestrarea posibililor adversari.

Se discută în anul 2021 despre dotarea aviației cu avioane de vânătoare pentru a putea controla spațiul aerian, vechile MiG-21 fiind prea demodate, chiar dacă au fost modernizate după căderea comunismului cu echipamente occidentale. Cum aparatele sovietice aveau o capacitate redusă de transport pentru încărcături ofensive, se impunea căutarea de tehnică de zbor cu performanțe superioare și avionul F-16 de producție americană a fost identificat drept cel mai potrivit pentru dimensiunile țării carpatice. Au fost cumpărate 12 exemplare din dotarea forțelor Portugaliei, achiziție completată ulterior cu noi aparate pentru a se ajung la 17 mașini capabile de zbor.

Prea puține pentru a face față misiunilor din timp de pace, s-a analizat o nouă variantă de dotare și cele 32 de F-16 din Norvegia au fost considerate ideale pentru acoperirea spațiului aerian românesc. Apare însă o mare problemă, provocată de ofițerii români care au venit cu soluția și de cei din alianța militară numită NATO. Cel mai nou avion este din anul 1984 și s-a scris în perioada interbelică despre completa uzură morală a tehnicii de luptă în numai șapte ani. Este adevărat că F-16 a fost conceput să suporte montarea de noi echipamente, dar are o vârstă respectabilă în raport cu ceea ce s-a construit după anul 1984.

Trebuie precizat că tranzacția este îngrozitoare la adresa poporului român și a piloților. Nu se precizează faptul că aparatele care urmează să fie luate sunt F-16 A, mult mai puțin performante decât variantele C și E. Mai trebuie spus încă un adevăr. Fiecare variantă are mai multe serii de producție, orice block nou fiind îmbunătățit serios. Oferta norvegiană se referă la avioane din seria 15 și au fost foarte folosite pentru a controla spațiul imens al țării nordice. Uzura a fost amplificată de condițiile meteo dure și de influența apei sărate.

Trebuie să mai observăm și caracterul celor care se ocupă de astfel de tranzacții. Vând și cumpără indiferenți la soarta celor care vor utiliza mașinile de zbor. Nici măcar Adolf Hitler, renumit prin politicile criminale, n-a umilit România în așa hal. Au fost oferite pentru războiul început în iunie 1941 50 de avioane Me-109 E care reprezentau coloana vertebrală a aviației germane de vânătoare. Primele 11 exemplare au sosit cu trenul de la Viena în mai 1940 și trebuie să se țină cont că primele exemplare din seria E apăruseră în primăvara anului precedent.

Dotate cu mitraliere și tunuri de calibrul 20 mm, avioanele au asigurat superioritatea aeriană împotriva forțelor sovietice în anul 1941. Erau bune și la nivelul anului 1942 pe Frontul de Est. Au mai fost primite din Reich alte 15 exemplare pentru a compensa pierderile. Dacă ținem cont că Germania lupta împotriva coloșilor militari numiți Uniunea Sovietică și Marea Britanie, cele care primeau și tehnică de luptă din SUA, efortul Berlinului era de apreciat. Numai în perioada iulie - octombrie 1940 au fost pierdute 610 avioane Me-109 E deasupra Angliei.

Oare chiar trebuie să cumpărăm mereu vechituri? Există cumva ceva comisioane consistente? Conducătorii României nu știu să obțină ceva ce nu se vede, dar este cel mai prețios în relațiile internaționale: prestigiul. Se face totul ca țara din Carpați să fie într-o situație de inferioritate. Liderii de la Budapesta, chiar dacă statul este mult mai mic în ceea ce privește suprafața și populația, duc o politică externă abilă pentru a avea o imagine deosebită pe plan european și chiar mondial. Nici în domeniul aeronautic n-au încălcat regulile.

Au fost achiziționate aparate JAS 39 Gripen din Suedia, model care a fost introdus în dotare din 1996. Conducătorii maghiari au luat avioane modernizate la nivel C și nu se face rabat de la progresele tehnice înregistrate de firma producătoare de armament. Este interesant de precizat că avioane Gripen au reușit în timpul unor jocuri militare să ”doboare” aparate F-16 fără să înregistreze pierderi. Să nu uităm să precizăm că erau din varianta F-16 C, Block 50.

Oare când politicienii și militarii români vor învăța ceva? Când o să fie cu adevărat vorba de dragoste de țară?

^{Foto sus: MiG-21 Lancer C, în timpul unui exercițiu (© Mihai Zamfirescu / MAPN)}

Bibliografie minimală

• https://www.en.wikipedia.org/wiki/General_Dynamics_F-16_Fighting_Falcon_variants 

• Frieser, Karl-Heinz, Mitul Blitzkrieg-ului, Editura Militară, București, 2010.

• Höfling, Rudolf, Messerschimitt Bf 109 E Variante, Editura M.A.S.T., București, 2009.

• Le Bon, Gustave, Opiniile și credințele, Editura Științifică, București, 1995.

• Tudor, Vasile, Avioanele Me-109 E în România, Editura Tiparg, Pitești, 2008.

• Volkoff, Vladimir, Dezinformarea, armă de război, Incitatus, f.a.