Regăsirea ofensivelor Armatei Roșii în România, ascunse de istoricii sovietici

La ordinele conducerii de partid și cu sprijinul cenzurii, istoricii sovietici au aranjat din condei „faptele istorice”, au fost ascunse decenii la rând cele două încercări eșuate ale Armatei Roșii de a invada România la începutul anului 1944 pentru a nu păta reputația Armatei Roșii și a unor comandanți sovietici. Însă, dacă acest scop a fost îndeplinit multă vreme, nu s-au putut ascunde memoria și suferința a sute de mii de militari sovietici, dar și spiritul de sacrificiu al militarilor germani și români care au repurtat victoria.

Cu toate acestea au existat cazuri de menționare – majoritatea însă succint, incomplet sau fără a fi încadrate într-un context operațional – a acestor operații în Jurnalele de acțiuni militare ale unor unități sovietice, lucru care a sprijinit activitatea istoricilor decenii mai târziu.

Abia relativ recent (1998-1999), istoricii ruși au recunoscut că au existat aceste operațiuni în nordul României și le-au „regăsit” în categoria operațiunilor „uitate”, observă istoricul american David Glantz, autorul multor cărți de referință despre luptele de pe Frontul de Est.

Rămâne încă de stabilit dacă ofensiva sovietică din mai 1944 a constituit un efort major de a pătrunde în România sau doar un atac local pentru atingerea unor aliniamente favorabile în vederea declanșării unei viitoare ofensive? Germanii susțin că a fost prima variantă, în timp ce David Glantz crede că a fost cea de-a doua. În realitate, susține Glantz, ofensiva a fost sincronizată cu planificarea unor acțiuni de inducere în eroare a germanilor pentru operațiunile viitoare în Belarus (scopul viza identificarea deliberată a prezenței Armatei 2 Tancuri în România, în timp ce aceasta era dislocată în altă zonă). Doar declasificarea și analizarea ulterioară a materialelor arhivistice sovietice vor putea rezolva această dilemă, conchide istoricul american.

Fiind ofensive nereușite, este de înțeles de ce istoriografia sovietică/rusă nu a acceptat includerea acestora în patrimoniul Marelui Război pentru Apărarea Patriei, mai ales în anul 1944, considerat anul celor 10 mari ofensive victorioase ale lui Stalin, alese de dictatorul sovietic pe 7 noiembrie pe baza unor argumente politice sau simbolice, cum ar fi ofensiva din Carelia (10 – 20 iunie), masiva operațiune Bagration (22 iunie – 29 august), ofensiva Lvov-Sandomir (13 iulie – 29 august) și ofensiva Iași – Chișinău (sau cea de-a doua ofensivă Iași – Chișinău) declanșată la 20 august.

De partea occidentală, după război și mai ales după înființarea RFG, au apărut numeroase lucrări dedicate luptelor de pe Frontul de Est, însă fără a trata detaliat luptele din nordul Moldovei. Meritul cel mai mare revine, fără îndoială, istoricului american David Glantz, care a analizat în cartea sa apărută în 2007 operațiunile eșuate ale Armatei Roșii atât din nordul României, cât și cele de-a lungul Nistrului.

În România, istoriografia începe să se concentreze și asupra acestor bătălii de la Târgu Frumos, până în prezent fiind publicate o serie de lucrări și articole, însă cu un nivel de detaliere mai redus decât cel regăsit în volumul lui Glantz. În decembrie 2024 a fost lansat volumul Bătălia Moldovei (martie-august 1944) – Studii și documente, elaborat de o echipă de cercetători și de istorici de la Institutul pentru studii politice de apărare și istorie militară și de la Arhivele Militare Naționale Române coordonat de prof. univ. dr. col.(r.) Petre Otu.

Alături de materialele publicate de-a lungul timpului despre luptele din nordul Moldovei de acum peste 80 de ani și acest articol reprezintă un efort serios de a nu „uita” sau „ascunde” aceste bătălii (ca istoriografia sovietică) și de a ne (re)cunoaște istoria, așa cum s-a desfășurat aceasta.

Nu în ultimul rând avem obligația sacră de a ne aminti mereu de jertfa de sânge a miilor de militari români care au luptat cu eroism, în condiții dificile și cu ce au avut la dispoziție, au murit sau au suferit în acele luni pentru apărarea României, contribuind alături de trupele germane la repurtarea unor victorii imposibile.

Acest text este un fragment din articolul „Povestea uitată a bătăliilor de la Târgu Frumos”, publicat în numărul 50 al revistei Historia Special (revista:special/50), disponibil în format digital pe paydemic.com.

_{Foto sus: Tanc sovietic T-34 abandonat pe câmpul de bătălie (© Das Bundesarchiv Bild 169-0017)}