O palmă pe obrazul României! Cum au marcat alte națiuni momentele istorice importante

La 100 de ani de la bătălia de la Mărăști, niciun înalt oficial al statului român nu s-a mișcat de pe plajă sau de la umbră pentru a se duce la Mărăști.

Președintele Klaus Iohannis este dispărut! Nu a mai apărut în spațiul public după Summitul „Inițiativei celor Trei Mări” din Varșovia! Primul-ministru nu este în țară! Este plecat la Bruxelles. A considerat că este mai important să fie acolo! Dar poate și mai grav este faptul că nici ministrul Apărării Naționale nu a făcut un minim efort pentru a aprinde o lumânare la Mărăști pentru soldații ce s-au jertfit acolo acum 100 de ani. Cât despre Armata Română, ea astăzi într-adevăr reprezintă surpriza neplăcută. Nimeni din conducerea Armatei Române nu a considerat necesar să meargă la Mărăști!Oricum nu era bine ca generalii să fie deranjați de pe plajele unde se bronzează.

Citește și:

Comemorarea centenarului bătăliei de la Mărăști – o rușine națională!

În schimb, alte națiuni alocă o importanță enormă pentru a marca evenimente istorice importante: Iată doar câteva exemple dintr-o listă enormă:

Începutul Primului Război Mondial, comemorat în Alsacia 

Președintele francez François Hollande și cel german, Joachim Gauck, au comemorat un secol de la izbucnirea Primului Război Mondial. Întâlnirea celor doi șefi de stat a avut loc în Alsacia, pe locul unde s-au dat cele mai sângeroase lupte. Peste 30.000 de soldaţi francezi şi germani și-au pierdut viața în bătăliile de atunci. O colină din zonă a fost, pe rând, cucerită şi cedată de opt ori de cele două armate. Cei doi preşedinţi au pus, simbolic, piatra de temelie a unui muzeu care va păstra amintirea miilor de ostași căzuți. Hollande și Gauck s-au întâlnit în ziua când, Germania a declarat război Franței.

Maci roşii ca sângele. Turnul Londrei, înconjurat de sute de mii de flori artificiale, în memoria victimelor din Primul Război Mondial  

Cu ocazia împlinirii a o sută de ani de la izbucnirea Primului Război Mondial, englezii au amplasat, la Londra, aproape un milion de maci din ceramică, câte unul pentru fiecare soldat căzut la datorie, în timpul conflagraţiei. Războiul cel Mare, Războiul Naţiunilor sau, cum a fost numit ulterior, Primul Război Mondial a început pe 28 iulie 1914, când Imperiul Austro-Ungar a atacat Serbia. În urma conflagraţiei, care a durat patru ani, trei luni şi o săptămână, luând sfârşit pe 11 noiembrie 1918, şi-au pierdut viaţa mai mult de 16 milioane de persoane, printre care şi şapte milioane de civili. Regatul Unit s-a implicat în conflict încă din 4 august 1914, când a declarat război Imperiului German, şi, ca membră a Antantei, a făcut parte dintre ţările câştigătoare, cu preţul pierderii a 888.246 de militari, din ţară şi din colonii.

Macii sunt folosiţi la ceremoniile de comemorare a victimelor Primului Război Mondial, în special în Regatul Unit, Canada, Australia şi Noua Zeelandă, încă din anii '20. Tradiţia a fost inspirată de poemul „In Flanders Fields” (n.r. În câmpurile Flandrei, în limba engleză), scris de canadianul John McCrae, care a luat parte la a doua bătălie de la Ypres, din Flandra, Belgia, şi a decedat în 1918, la Boulogne-sur-Mer, în Franţa. The Royal British Legion (n.r. Legiunea regală britanică, în limba engleză) împarte flori de mac artificiale populaţiei, în schimbul unor donaţii simbolice, care merg către veteranii de război şi către personalul militar activ.

Liege, în stare de asediu pentru comemorarea a 100 de ani de la invadarea Belgiei de către Germania

Europa a comemorat la Liege (est) 100 de ani de la invadarea Belgiei de către trupele germane, o încălcare a neutralităţii regatului şi un act care a precipitat Marele Război devenit mondial prin jocurile de alianţe. Oraşul ea fost în stare de asediu pentru a putea garanta securitatea celor 12 şefi de stat aşteptaţi, între care regele Felipe al VI-lea al Spaniei, preşedinţii francez şi german, François Hollande şi Joachim Gauck, şi prinţul William, reprezentând Marea Britanie alături de soţia sa Kate. Austria, Armenia, Irlanda, Serbia, Muntenegru, Bulgaria şi Albania au fost reprezentate de preşedinţii lor. Patruzeci şi trei de ţări implicate în Marele Război au fost invitate la această comemorare de regele belgienilor." Invadarea Belgiei, la 4 august 1914, a declanşat ostilităţile din Primul Război Mondial. Germania a încălcat neutralitatea micului regat pentru a prinde la mijloc trupele franceze, iar acest act a fost urmat imediat de intrarea în război a Marii Britanii.

Garnizoanele şi forturile care înconjurau oraşul Liege au rezistat timp de mai multe zile asaltului artileriei germane, care va folosi pentru prima dată tunurile sale de 420 de milimetri, celebrele "Grosse Bertha". Oraşul va cădea la 16 august, dar rezistenţa sa neobişnuită a întârziat timp de câteva zile avansul unei părţi a forţelor germane, oferind un moment de respiro preţios aliaţilor francezi şi britanici. Forţele germane se vor răzbuna pe această rezistenţă prin abuzuri soldate cu moartea a circa 6.500 de civili şi care vor şoca lumea occidentală. 

ONU a comemorat începutul Primului Război Mondial

Naţiunile Unite au comemorat 100 de ani de la începutul Primului Război Mondial în sunetul muzicii lui Beethoven şi Ravel, în cadrul unei ceremonii la care au fost citite scrisori ale militarilor şi martorilor oculari ai Marelui Război. Secretarul general al ONU Ban Ki-moon a amintit că "Primul Război Mondial era menit să fie ultimul dintre ultimele", înainte de a înlănţui o serie de bătălii "gravate în memoria noatră colectivă": Somme, Dardanele, Ypres, Verdun. "Prea multe persoane continuă să privilegieze opţiunea militară în pofida lecţiilor istoriei", a deplâns el. Evenimentul a fost organizat în comun de misiunile franceză şi germană la ONU, cu participarea altor 23 de ţări. Declanşarea primului conflict mondial "a oferit spectacolul dezolant al înfrângerii diplomaţiei", a apreciat ambasadorul german la ONU Harald Braun într-un comunicat comun franco-german. "Marea lecţie din 1914 - valabilă astăzi, chiar şi mai mult decât ieri - este că dialogul şi cooperarea trebuie să prevaleze în faţa confruntării şi izolaţionismului". Primul Război Mondial, a subliniat omologul său francez Gérard Araud, a "demonstrat în mod tragic nevoia unei organizaţii internaţionale care să reunească toate ţările pentru a garanta pacea mondială", conducând la crearea Societăţii Naţiunilor, apoi a ONU.

Si lista poate continua aproape la nesfârșit!