Marea criză a refugiaţilor din anii ’40. SUA au refuzat azilul pentru mii de evrei, de teamă că sunt spioni nazişti
Criza refugiaţilor de astăzi începe să prindă, treptat, proporţiile celui mai amplu eveniment de acest fel din istorie, din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial. Iar atitudinile statelor faţă de această problemă nu sunt diferite de cele de atunci, căci fiecare învaţă ce vrea din trecut, iar istoria a găsit întotdeauna o cale de a rămâne actuală. Şi atunci, ca şi acum, s-a pus problema securităţii naţionale şi pericolul azilanţilor.
La mijlocul celui de-Al Doilea Război Mondial, un caz de spionaj a scandalizat întreaga Americă şi pe aliaţii săi. Printre refugiaţii evrei care sperau la o viaţă mai liniştită peste Ocean, a fost descoperit un spion. Motiv suficient suficient pentru ca SUA să schimbe atitudinile şi politicile cu privire la imigranţi şi să indigneze – aproape până la isterie – opinia publică, arată revista Smithsonian. Dar, ca orice situaţie de o asemenea anvergură, spionul nazist deghizat în refugiat nu era regula, ci excepţia. Temerile erau reale, dar fondate pe himere şi alimentate de propaganda guvernamentală. Istoria a dezvăluit nedreptăţile, însă pentru câteva sute de mii de evrei a fost prea târziu.
Un spion nazist la New York. Unul singur
Era vara anului 1942. În plin război mondial, nava SS Drottningholm pleca din Suedia spre New York. La bord se aflau sute de refugiaţi evrei, disperaţi să scape din calea pierzaniei. Printre ei, se afla Herbert Karl Friedrich Bahr, un evreu de 28 de ani, originar din Germania – în acel moment, nazistă –, care căuta şi el un nou început, pe pământ american. Când Herbert Bahr a ajuns în Statele Unite, la vamă, a spus aceeaşi poveste ca şi ceilalţi pasageri de la bordul navei:era o victimă a statului, era persecutat, cerea azil politic pentru a scăpa de violenţa nazistă. Însă, în timpul interviului minuţios la care a fost supus – interviu condus de cinci agenţii guvernamentale americane independente – povestea lui Herbert Bahr a început să se clatine. Peste câteva zile, FBI l-a acuzat că este un spion nazist. Biroul Federal de Investigaţii a pretins că Gestapo i-a dat lui Bahr 7.000 de dolari cu scopul de a fura secretele industriale americane, iar acesta a pretins că este refugiat pentru a se furişa în ţară fără să fie observat. Bahr a fost trimis în judecată, iar procurorii au cerut să i se aplice pedeapsa cu moartea.