Klimt la Peleș
Istoria i-a oferit principelui Carol de Hohenzollern ocazia să își etaleze atât bravura și excelența militară, cât și pasiunea pentru domeniul artelor în calitate de conducător al României, unde a ajuns în anul 1866, când, la Viena, Johan Strauss lansa savurosul vals „Bomboane vieneze”, urmat de (mai mult decât) vestitul „Dunărea albastră” (1867).
Printre numeroasele proiecte de modernizare a țării, fără echivoc, cea mai îndrăgită construcție a lui Carol I a fost reședința sa de vară de la Sinaia, Castelul Peleș, a cărui edificare a fost inițiată în anul 1873 și pentru care principele a adoptat una dintre devizele unchiului său, Frederic cel Mare: „Îmi place să clădesc și să decorez, dar numai din economiile mele, fără ca aceasta să coste ceva pe stat”. Iar aici, la capitolul decor, intervine și Klimt. Gustav Klimt.
Gustav Klimt s-a născut la 14 iulie 1862, în Baumgarten, una dintre suburbiile Vienei, într-o familie de condiție modestă. Tatăl său, Ernst Klimt, era gravor, iar mama sa, Anna Klimt, și-ar fi dorit să aibă o carieră în muzică.
În anul 1876, Gustav a fost admis la Universitatea de Artă Aplicată din Viena, pe atunci Școala de arte aplicate a Muzeului cezaro-crăiesc pentru Artă și Industrie. Aici l-a întâlnit pe Franz Matsch. Un an mai târziu, în 1877, tot la această școală, s-a înscris și fratele său mai mic, Ernst Klimt. Istoria schița deja conturul unui grup de trei tinere talente, care, cu susținerea profesorului Ferdinand Laufberger, vor avea șansa de a-și pune în valoare munca.
Profesorul Laufberger i-a recomandat unei asociații de arhitecți, al cărei obiectiv principal era acela de a construi și decora teatre. Din colaborarea cu arhitecții vienezi Ferdinand Fellner și Hermann Helmer a rezultat conceperea și pictarea alegoriilor pentru plafonul Palatului Sturany din Viena (1880). Nu după mult timp, li s-a cerut să realizeze și compoziția pentru plafonul clădirii principale a stațiunii balneare (Kurhaus) din Karlovy Vary, pe atunci Karlsbad. Un alt profesor, Victor Bergerm, i-a pus pe cei trei artiști în legătură cu potențiali clienți încă din timpul studiilor.
Următorul pas a fost înființarea atelierului de pictură Künstler-Compagnie (Compania Artiștilor) de către cei trei pictori ‒ Gustav Klimt, Ernst Klimt și Franz Matsch ‒ la Viena. Unele studii indică anul 1879 ca an al întemeierii Künstler-Compagnie, în timp ce altele rețin anul 1883, când cei trei artiști au terminat studiile, ca fiind anul înființării atelierului.
Cert este că tinerii pictori au început să execute lucrări la cerere, realizând proiecte de decorație a unor edificii private și publice de pe tot cuprinsul Imperiului Austro-Ungar. Au închiriat un atelier spaţios, care le-a oferit posibilitatea să creeze lucrări de mari dimensiuni și, încrezători în talentul lor, au solicitat ajutorul unor persoane influente pentru a obține comenzi semnificative.
Künstler-Compagnie la Peleş
În anul 1883 are loc inaugurarea oficială a Castelului Peleș. În același an, atelierul austriac Künstler-Compagnie a primit o comandă românească. Prima mare comandă executată pe cont propriu: realizarea unor decorații ilustrând trei programe tematice destinate decorării Peleşului. Artiștii trebuiau să picteze o galerie de strămoși ai Regelui Carol I, o serie de copii ale unor opere semnate de mari maeștri și să decoreze Sala de Teatru. Le-au făcut pe toate în perioada 1883-1886.
Congruența artistică româno-austriacă Klimt-Peleș a fost cu putință, cel mai probabil, ca urmare a unui parcurs natural în ceea ce privește construirea reședinței de la Sinaia, a cărei plastică arhitecturală fusese încredințată unor arhitecți și decoratori austrieci. Prin urmare, era firesc ca și pentru decorația picturală să se apeleze la artiști din Imperiul Austro-Ungar. Filiera exactă prin care cei trei pictori vienezi din Künstler-Compagnie au fost contactați și au ajuns să lucreze pentru regele României nu a putut fi stabilită cu certitudine, niciun document de arhivă nu oferă indicii despre modalitatea de angajare.
Cea mai plauzibilă variantă găsită de istorici până la acest moment este aceea conform căreia opera semnată de atelierul vienez Künstler-Compagnie a fost comandată de Regele Carol I prin intermediul firmei Joseph Kott. Există în acest sens un document de arhivă, mai exact o chitanță semnată de Joseph Kott, referitoare la executarea de către acesta a decorației pictate pentru Sala de Teatru și a unei serii de copii pentru Marele Salon al Castelului Peleș. Având în vedere că decorația Sălii de Teatru este semnată Gustav Klimt și Franz Matsch, devine admisibil scenariul conform căruia, într-o primă etapă, Künstler-Compagnie să fi lucrat cu firma lui Joseph Kott.
Acestui document i se adaugă două chitanțe vamale care dovedesc că Gustav Klimt și Franz Matsch, în 1885, și Ernst Klimt, în 1886, depuneau la punctul vamal al unei gări din Viena lăzi cu tablouri. Destinația: Castelul Peleș, Sinaia, România.
Opera artiștilor din Künstler-Compagnie executată pentru Castelul Peleș a adunat de-a lungul anilor destul de multe necunoscute, pe fondul vicisitudinilor politice și sociale ale istoriei, care fac pierdute date importante. Cu toate acestea, studiul cercetătorilor în domeniul istoriei artei au deslușit într-o măsură îmbucurătoare, deși nu completă, ițele poveștii.
Astfel, avem o imagine destul de clară care grupează în trei categorii lucrările efectuate la Peleș de Gustav Klimt, Ernst Klimt și Franz Matsch, conform celor trei programe decorative comandate de Regele Carol I.
(...)
FOTO: MUZEUL NAȚIONAL PELEȘ, WIKIMEDIA COMMONS (revista:287)