Istoria graffiti-ului în România
În România, termenul modern de graffiti, preluat din Occident, a luat naștere după 1990, când se făcea tranziția spre democrație. Din București, Cluj și Timișoara s-a răspândit în toate centrele urbane.
Cele mai întâlnite tag-uri din acea perioadă au fost: 7CLICK, AEUL, MSERO, CES. După 2007, fenomenul a luat amploare, iar artiștii noștri au trecut de la imitație la stiluri proprii, căpătând astăzi trăsături distincte.
De la „Jos cismarul” și „Golan” la „Salvați Roșia Montană”
Primul graffiti al României democratice a fost „Jos Cismarul!”, cu referire la dictatorul Nicolae Ceaușescu, apărut în timpul Revoluției din Decembrie. În timpul Mineriadei din 1990, cel mai cunoscut a fost tag-ul „Golan”. La începutul anilor 2000, au devenit populare inscripțiile „Vin imediat”, cu imaginea lui Nicolae Ceaușescu, sau „Vlad Țepeș Președinte”. Din ultimii ani, se remarcă mesajele „Basarabia Pământ Românesc”, „Privește cerul...” și „Salvați Roșia Montană”. Semnăturile deja consacrate ale unor artiști precum ERPS, ROKY, IRLO, BISEK, SERM, KERO, 7CLICK, LTP, DNK, NPA și mulți alții au apărut imprimate pe zidurile țării.
În anul anul 2011 a avut loc la Timișoara Festivalul Internațional de Graffiti, care a adunat laolaltă artiști români și internaționali, dându-le posibilitatea să se exprime liber și legal, în locații bine stabilite, cu panouri special create, pe pereții unor clădiri bine alese pentru a fi înfrumusețate. Evenimentul de-acum 11 ani a fost primul de acest gen din România, desfășurându-se în peste 100 de locații din Timișoara, la care au luat parte 73 de grafferi.
Graffiti românesc alături de AEUL, Pisica Pătrată, Cage
Printre cei mai cunoscuți grafferi autohtoni se numără AEUL, creatorul personajului porcușor-câine, înfățișat cu limba scoasă pentru a apuca frunzele verzi ale unui copac sau într-o barcă, pescuind. Pisica Pătrată a lucrat la „Îmbrățișare”, de la Sibiu, timp de patru zile, peste 30 de ore. O altă lucrare importantă, care poate fi admirată în Capitală, este cea realizată pe poarta Teatrului de Vară Capitol, readus recent la viață.
Unul dintre primii grafferi din România este ERPS, a cărui semnătură a apărut pe garniturile vechi de metrou sau pe zidurile gri din Capitală.
Un graffiti writer din București este Cage (din grupul Sweet Damage Crew), care a înfrumusețat un perete de pe strada Eremia Grigorescu. Muralul reprezintă o fată care ține în mână un geam pe care își desenează propriile vise, propriul univers, având în spate copaci cu ramuri goale și înlănțuite. Recis (și el membru al Sweet Damage Crew) a realizat muralul „Moira”, pe bulevardul Dimitrie Cantemir, care o înfățișează pe iubita acestuia torcând, veselă și îmbrăcată în costum popular.
Trebuie amintit că cea mai mare pictură murală de la noi din țară a fost creată la Timișoara anul trecut, în cadrul proiectului Memoriile Cetății, al Asociației Timișoara 2021 – Capitală Europeană a Culturii. Timp de o săptămână, patru artiști români au pictat pe un perete de peste 500 mp fațada unei clădiri industriale de pe malul râului Bega. Pictura înglobează trei portrete, patru stiluri diferite și simbolizează diversitatea, dar și libertatea de exprimare de care avem parte astăzi.
Artă stradală deosebită cu ATOMA
Graffiti-ul și arta stradală au prins aripi în toate orașele din România, iar artiștii nu doar pictează aceste ziduri, ci le aduc la viață, creând cu măiestrie o artă plăcută ochiului, care te face să te oprești chiar și pentru o clipă din tumultul vieții și să privești un mesaj care se potrivește cu ceea ce gândești sau simți. Unul dintre acești artiști (care merită cu toții menționați și încurajați) este ATOMA, care a realizat o adevărată operă de artă la stația de metrou Piața Romană din București, acoperind o suprafață de 30 mp.
În Galați, anul trecut, ATOMA și-a pus amprenta pe un perete al unei clădiri aproape de malul Dunării, în care a arătat dragostea dintre un nepot și bunicul său, care poartă ochelari VR, ce înfățișează legătura emoțională dintre cei doi în drumul lor prin viață.
Graffiti-ul nu înseamnă doar mâzgăleli aleatorii pe un perete, ci transmite un mesaj care ne face atenți la un strigăt de disperare sau de bucurie. De la graffiti cu litere sau cuvinte de tip mesaj până la street art sau picturi murale de o deosebită frumusețe, toate aceste manifestări artistice au menirea să ne aducă un strop de liniște în vremuri tulburi.
Acest text este un fragment din articolul „Graffiti, din Preistorie și până astăzi. Între artă și vandalism”, publicat în numărul 244 al revistei Historia, disponibil în format digital pe platforma Paydemic.
Foto: Getty Images