Inelul sigilar al soției lui Vasile Lupu, descoperit în mormântul din Biserica Sfinții Trei Ierarhi

Inelul sigilar al doamnei Tudosca Lupu, soția lui Vasile Lupu, domnul Moldovei, este o piesă deosebită din expoziția permanentă „Tezaurul Istoric" de la Muzeul Național de Istorie a României (MNIR).

În ciuda dimensiunilor reduse, inelele au reprezentat, de-a lungul secolelor, unele dintre cele mai importante podoabe. Fie că simbolizau o uniune sacră între două persoane, fie că erau folosite ca instrumente de sigilare, reflectând statutul social și autoritatea purtătorului, inelele au fost bijuterii cu o puternică valoare simbolică, ușor de recunoscut și înțeles, scrie MNIR, pe pagina de Facebook a instituției.

Unul dintre cele mai spectaculoase inele sigilare din colecția Muzeului Național de Istorie a României este cel descoperit în mormântul doamnei Tudosca Lupu (1600–1639), soția domnului Moldovei Vasile Lupu, aflat în Biserica Sfinții Trei Ierarhi din Iași. Realizat din aur și remarcabil prin eleganța formei sale, inelul are un chaton octogonal gravat cu o scurtă inscripție în limba slavonă, care menționează numele și titlul de doamnă a Țării Moldovei (+ТОДСКА·ГОСПАЗМ·МОЛД).

În centrul compoziției este reprezentată o coroană deschisă cu trei fleuroane, susținută de două ramuri, iar în partea superioară, de o parte și de alta, sunt gravate două stele cu cinci raze, simboluri clare ale autorității și rangului doamnei Tudosca. Pe umerii inelului se regăsește gravat un alt motiv domnesc, de inspirație occidentală: florile de crin stilizate și alungite, simbol cunoscut și sub denumirea franceză de fleur-de-lys.

Dincolo de bogăția simbolurilor gravate, tehnica de ornamentare conferă acestui obiect de mici dimensiuni un statut aparte, plasându-l printre cele mai spectaculoase inele din prima jumătate a secolului al XVII-lea păstrate în colecția Muzeului Național de Istorie a României.

Decorul este realizat prin tehnica niello, care presupune umplerea motivelor gravate cu un aliaj topit de culoare neagră, obținut din combinarea sulfului, cuprului, argintului și plumbului. Această tehnică era cunoscută încă din epoca romană și a fost foarte apreciată ulterior de orfevrii bizantini și medievali.

_{Foto sus: Portretul doamnei Tudosca Lupu (soția voievodului Vasile Lupu), aflat la Biserica Sfinții Trei Ierarhi din Iași (© Wikipedia)}