De ce au furat naziștii un fragment din tapiseria de la Bayeux?

În martie 2025, s-a anunțat că un fragment din tapiseria de la Bayeux a fost descoperit în Germania, în arhivele landului Schleswig-Holstein. Cum a ajuns acolo acest fragment din epopeea brodată în secolul al XI-lea, care descrie cucerirea Angliei de către William Cuceritorul în 1066?

Pentru a înțelege cum a ajuns acolo, trebuie să ne întoarcem la un episod tulburător și puțin cunoscut din istoria tapiseriei: Sonderauftrag Bayeux („Operațiunea Specială Bayeux”), un proiect gestionat de Ahnenerbe-ul nazist, grupul de cercetare a patrimoniului al regimului SS, scrie Millie Horton-Insch, cercetător postdoctoral, Departamentul de Istoria Artei, Trinity College Dublin, într-un articol publicat pe site-ul The Conversation.

Ahnenerbe, aflat sub autoritatea supremă a lui Heinrich Himmler, a fost creat pentru a dezvolta și răspândi istorii care să susțină mitologia centrală a regimului nazist: supremația rasei ariene. În acest scop, Ahnenerbe a coordonat cercetări care pretindeau că folosesc metode științifice incontestabile.

Totuși, s-a recunoscut de mult timp că proiectele lor manipulau în mod conștient dovezile istorice pentru a construi istorii fabricate care să susțină ideologiile rasiste. Pentru a realiza acest lucru, au fost desfășurate numeroase proiecte de cercetare. Acestea au trimis cercetători în întreaga lume în căutarea unor obiecte care puteau servi drept monumente ale mitologiilor supremației ariene. Sonderauftrag Bayeux a fost unul dintre aceste proiecte.

Interesul naziștilor pentru tapiseria de la Bayeux poate părea surprinzător pentru britanici, pentru care tapiseria este considerată simbolul unui moment extrem de important din istoria Marii Britanii. Totuși, așa cum politicienii din Marea Britanie modernă au găsit tentant să invoce tapiseria pentru promovarea propriilor agende politice, la fel au procedat și cei din Ahnenerbe, notează Millie Horton-Insch.

Sonderauftrag Bayeux urmărea să producă un studiu în mai multe volume despre tapiserie, care să afirme caracterul său inerent scandinav. Obiectivul era prezentarea tapiseriei drept dovadă a supremației poporului normand din Evul Mediu timpuriu, pe care Ahnenerbe îl considera strămoșul arienilor germani moderni și descendent al „vikingilor” nord-europeni.

Până în iunie 1941, lucrările la Sonderauftrag Bayeux începuseră în mod serios. Printre membrii echipei trimise în Normandia pentru a studia tapiseria direct la fața locului se afla Karl Schlabow, expert în textile și director al Institutului de Costume Germanice din Neumünster, Germania. Schlabow a petrecut două săptămâni la Bayeux și el a fost cel care a îndepărtat un fragment din materialul de susținere al tapiseriei, ducându-l înapoi în Germania după încheierea vizitei sale de cercetare.

Deși rapoartele inițiale sugerau că Schlabow a luat acest fragment atunci când broderia a fost transferată ulterior de naziști la Paris, este mai probabil că a făcut acest lucru în iunie 1941, când el și ceilalți membri ai Sonderauftrag Bayeux se aflau la Bayeux.

Pentru a intra în Ahnenerbe, Schlabow, asemenea altor persoane implicate în Sonderauftrag Bayeux, a fost înrolat în SS. După al Doilea Război Mondial, mulți membri ai Ahnenerbe au negat că ar fi simpatizat cu politicile naziste.

Totuși, documentele confiscate de ofițerii serviciilor de informații americane la sfârșitul războiului arată că anumitor persoane li s-a refuzat accesul în Ahnenerbe dacă, de exemplu, avuseseră prieteni evrei sau își exprimaseră simpatia față de ideile comuniste. Prin urmare, pentru a fi primiți în organizație, trebuiau cel puțin să pară favorabili nazismului.

Detaliile privind ceea ce proiectul Ahnenerbe a descoperit efectiv – sau chiar spera să descopere – în urma acestui studiu asupra tapiseriei rămân neclare. Se pare că, într-o mare măsură, simplul fapt de a produce un studiu ilustrat și de a trimite cercetători să examineze textilele originale era suficient pentru a revendica obiectul drept monument al supremației ariene germanice. Este clar că influența scandinavă percepută în designul tapiseriei urma să fie esențială pentru concluziile studiului, însă proiectul nu a fost finalizat înainte de înfrângerea Germaniei la sfârșitul războiului, precizează cercetătoarea, în articolul citat.

La fel ca mulți alți membri ai Ahnenerbe, Schlabow s-a întors la cercetare după război, lucrând la Muzeul de Stat Schleswig-Holstein din Castelul Gottorf.

_{Foto sus: Karl Schlabow (dreapta) studiază tapiseria, în 1941 (© Bayeux Museum)}