Cum au prezentat ziarele românești ale vremii moartea Mariei Tănase

Moartea celebrei artiste Maria Tănase a fost un eveniment neașteptat cumva pentru marele public, dar știut de apropiați din cauza unei boli incurabile descoperite într-un stadiu avansat. 

Era 22 iunie 1963, într-o zi de sâmbătă, când Maria Tănase pleca din lumea celor vii. Toamna ar fi sărbătorit 50 de ani, cu vin ghiurghiuliu, dar n-a fost să fie. Maria Tănase a fost aşezată pe un catafalc. Părea că doarme profund, parcă pentru prima oară pentru un suflet atât de zbuciumat ca al ei.

Era îmbrăcată în rochie albă de pichet, butonată la spate. În picioare avea ciorapi albi – scăpase, în sfârşit, de pantofii care nu făceau casă bună cu platfusul ei. Era înconjurată de flori, albe mai ales, iar la căpătâiul ei un bărbat ţinea o oglindă mare, pentru ca toţi oamenii să o vadă şi să îşi ia rămas-bun.

A fost purtată prin toată Capitala, cu destinaţia finală Cimitirul Bellu. 25 iunie 1963 a fost o zi caniculară, însă pe străzile Bucureştiului aproape că nu se vedea umbra soarelui. Străzi, şosele, copaci, balcoane, acoperişuri de bloc, toate erau înţesate cu oameni. Românii şi-au jelit Pasărea Măiastră ca pe nimeni altcineva vreodată.

Iată cum a fost anunțată dispariția artistei în publicațiile centrale:

Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă, Asociația oamenilor de Artă din Instituțiile Teatrale și Muzicale și Teatrul Satiric Muzical „C. Tănase” anunță cu profundă durere încetarea din viață a artistei emerite Maria Tănase.

Născută în București, în anul 1913, Maria Tănase a fost atrasă de timpuriu de frumusețea cântecului nostru popular pe care l-a slujit cu dragoste și cu o sensibilitate remarcabilă până la sfârșitul vieții sale. Dotată cu calități artistice deosebite, cu o rară capacitate de înțelegere și redare a muzicii populare în tot ceea ce are mai specific, mai pitoresc, mai emoționant, Maria Tănase a ridicat interpretarea cântecului popular românesc la nivelul unei arte de înaltă ținută, contribuind prin puternica ei personalitate la creșterea prestigiului și faimei de care se bucură arta noastră populară în întreaga lume.

Totodată, ea a desfășurat o activitate susținută de culegător, scoțând la iveală și valorificând nenumărate melodii populare, creând ea însăși numeroase cîntece în spirit popular. Prin munca și arta ei, Maria Tănase și-a cîștigat stima, prețuirea și dragostea iubitorilor de muzică, a maselor largi de oameni ai muncii din patria noastră.

Pentru excepționalele sale calități artistice, puse în slujba promovării muzicii populare romînești, statul democrat-popular i-a conferit titlurile de Artistă Emerită și laureată a Premiului de Stat.

Încetarea din viață a Mariei Tănase este o pierdere grea pentru viața muzicală din țara noastră. Amintirea ei va rămâne vie în conștiința tuturor celor care au cunoscut-o.

Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă

Asociația Oamenilor de Artă din Instituțiile Teatrale și Muzicale

Teatrul Satiric Muzical „Constantin Tănase”

Comisia pentru organizarea funerariilor comunică următoarele:

Corpul defunctei va fi depus în holul Teatrului Satiric Muzical „C. Tănase” (sala Savoy). Accesul publicului va fi permis luni, 24 iunie, între orele 13-18 și marți, 25 iunie, între orele 9-12.

Cortegiul funerar va pleca din fața Teatrului „C. Tănas’ marți, la ora 13. Înhumarea va avea loc Ia cimitirul Belu, la ora 14.30. (Scânteia tineretului, iunie 1963)

Aceeași publicație câteva zile mai târziu - un alt text înduioșător