Cele mai mari catastrofe miniere care au lovit România epocii Ceaușescu

În anii ‘70 și ‘80, aproape jumătate de milion de români munceau în industria minieră, iar meseria de miner se afla în topul celor mai riscante munci din România. Numai în Valea Jiului din Hunedoara, peste 40.000 de oameni munceau în minele de cărbune, iar accidentele tragice, cauzate de acumulările de gaz metan din subteran, dar și a condițiilor de lucru precare, erau la ordinea zilei.

Unul dintre cele mai grave s-a produs la 29 noiembrie 1980, la mina Livezeni. Atunci, o explozie din subteran a dus la moartea a 53 de mineri, salvatori minieri și militari în termen, iar alte 77 de persoane au fost grav rănite. Conform documentelor vremii, au murit atunci și 15 militari în termen - parte din detașamentele de tineri, fără experiență, trimiși de regim să își îndeplinească stagiul militar muncind în adâncurile galeriilor de cărbune.

În 2 noiembrie 1972, o altă catastrofă minieră s-a petrecut în aceeași vale a Jiului, la Mina Uricani, unde o altă explozie din subteran a ucis 43 de oameni. Mulți ani după tragediile care înșirat în „epoca de glorie” a minelor de cărbune, condițiile în care munceau minerii nu s-au îmbunătățit, iar viața multora dintre aceștia a continuat să fie lăsată în voia sorții, de îndată ce pășeau în bezna din adâncuri.

„Prin galeriile strâmte, sufocate de maşinării abandonate şi de cablurile electrice atârnate, echipamentul este transportat cu mâinile. Este prea întuneric pentru a verifica nivelul metanului, prea fierbinte şi prea mult praf negru de cărbune pentru a putea respira normal şi adesea prea strâmt pentru a putea sta în picioare. Un miner trece potincindu-se şi murmurând un „noroc bun” către colegii săi. 90 de oameni şi-au pierdut vieţile în ultimul an în minele din Valea Jiului”, informau în 1990, jurnaliștii britanici de la „The Observer”, într-un reportaj despre minele de cărbune.

Dezastrul de la Certej

Catastrofa minieră soldată cu cele mai multe victime din anii regimului Ceaușescu s-a petrecut tot într-o localitate minieră din Hunedoara. În dimineața de 30 octombrie 1971, aproape 100 de oameni au murit la Certej, după ce barajul iazului de decantare al exploatării miniere Certej s-a rupt, iar sute de mii de tone de mâl și steril s-au prăbușit peste casele și blocurile muncitorești din comună.

„Avalanşa de mâl şi apă a distrus şase blocuri care erau situate în aval de iaz la o distanţă de circa 500 de metri, iar alte două blocuri au fost numai avariate, fiind protejate de un baraj format în faţa lor din copacii şi blocurile antrenate de avalanşa care a durat circa 20 de minute”, informa procurorul şef adjunct Alexandru Oprean, de la Procuratura Judeţeană Hunedoara, cel care a instrumentat dosarul „Certej 1971”.

La ora producerii tragediei, cei mai mulți dintre localnici au fost surprinși dormind, astfel că au avut șanse minime de a se salva. Unele trupuri au fost găsite după mai multe zile de căutări printre rămășițele construcțiilor distruse și în valurile de mâl și steril care au acoperit o parte din așezare. Gropi comune au fost săpate în cimitirul satului pentru înmormântarea victimelor.

Citește mai multe amănunte despre dezastrele care au lovit România epocii Ceaușescu pe adevarul.ro!

_{Foto sus: Nicolae Ceauşescu în mijlocul minerilor din Valea Jiului, la 15 septembrie 1972 (© „Fototeca online a comunismului românesc”, cota: 8/1972)}