Ce răspunde MAE după ce vicepremierul maghiar ne acuză de anexarea Basarabiei și nelegitimitatea Unirii de la Alba Iulia
În cadrul unei emisiuni difuzate pe 4 iunie de televiziunea ungară ECHO TV vicepremierul maghiar Zsolt Semjén, în stilul caracteristic a făcut afirmații insultătoare la adresa statului român, precum și declarații ridicole cu privire la realitățile politico-istorice din România. Din acest motiv și din cauza lipsei de reacție a autorităților române, Historia a cerut Ministerului Afacerilor Externe să răspundă la o sesizare.
Vice premierul maghiar, Zsolt Semjén, în data de 4 iunie a făcut o serie de afirmații: “Noi trebuie să purtăm doliu după Trianon, trebuie să fim mândri că am supravieţuit şi trebuie să prezentăm dreptatea istorică. Este important să subliniem că niciun stat succesor nu are prea multe motive pentru a sărbători. Neluând în considerare faptul că Adunarea Naţională de la Alba Iulia nu a fost legitimă din punctul de vedere juridic, cea mai “tare” chestiune o reprezintă România, deoarece în zilele noastre în conştiinţa naţională a românilor nu Transilvania este problema principală, ci faptul că români care trăiesc pe teritoriul Republicii Moldova, în Basarabia, pe teritoriul delimitat de Prut, Nistru şi de Delta Dunării nu vor să se unească cu România. Din cauza faptului că Republica Moldova nu a fost anexată de România, această ţară a suferit prima mare înfrângere în istoria sa, ceea ce românii nu pot accepta niciodată. A doua chestiune este posibila separare a Munteniei de Moldova, ceea ce este o teamă permanentă în conştiinţa naţională a românilor şi pentru politicienii români”, a subliniat Zsolt Semjén. Nu este prima dată când acest oficial face tot felul de afirmații nepotrivite la adresa României.
Mai citește:
https://www.historia.ro/sectiune/actualitate/articol/vicepremierul-ungariei-cea-mai-mare-infrangere-pentru-romania-este-faptul-ca-nu-a-anexat-republica-moldova-romanii-nu-pot-accepta-asta-niciodata
https://www.historia.ro/sectiune/actualitate/articol/in-doliu-dar-pe-cai-mari
https://www.historia.ro/sectiune/actualitate/articol/vicepremierul-ungariei-zsolt-semjen-promite-protectie-tuturor-ungurilor-condamnati-penal-in-afara-ungariei
Ca urmare a acestor afirmații și a lipsei de reacție a autorităților române în spațiu public am înaintat o solicitare Ministerului Afacerilor Externe, în baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public, vă rog să ne comunice care este poziția Ministerului referitoare la declarațiile vicepremierului Ungariei, Semjen Zsolt, potrivit cărora Adunarea Națională de la Alba Iulia nu are valoare juridică, iar parafarea Tratatului de la Trianon reprezintă o zi de doliu pentru maghiari.
Ministrul Teodor Melescanu, un răspuns pasiv
În același timp, am cerut o explicație cu privire la inexplicabila poziție recentă a ministrului Afacerilor Externe din România, Theodor Melescanu, potrivit căreia “ca ministru de Externe, nu am ca obiectiv să creez războaie şi bătălii cu nimeni, cu atât mai puţin cu ţările vecine. Preocuparea mea este cum să dezvoltăm relaţiile pe care le avem cu ţările vecine şi acestui subiect m-am consacrat de la bun început. Nu cred că trebuie eu să răspund la orice luare de poziţie a unui reprezentant mai mult sau mai puţin important al unei ţări. Până la urmă fiecare are dreptul la opinie. Opinia noastră este însă că în priorităţile pe care le avem. Dorim să dezvoltăm relaţiile cu toate ţările vecine, inclusiv cu Ungaria… aceste relaţii au progresat în timpul din urmă şi sperăm din plin ca ele să urmeze acelaşi drum bun”. Declarația respectivă a fost formulată în Parlamentul României, la circa o săptămână de la declarațiile vicepremierului Ungariei.
Concesii politice inutile?
De asemenea am solicitat emiterea unui punct de vedere cu privire la modificările de ultim moment aduse de reprezentanții UDMR la proiectul Codului administrativ (aprobat de Senat și transmis la sfârșitul săptămânii trecute Camerei Deputaților ca for decizional) care vor duce, pe termen mediu și lung, la pierderea controlului statului român asupra acelor regiuni ale României locuite de alte etnii decât cea română, în principal prin diminuarea considerabilă a rolului deținut de reprezentantul Guvernului în teritoriu – prefectul.
Am cerut să ni se comunice dacă aceste modificări propuse a fi aduse proiectului Codului administrativ excedează normelor internaționale pe care România și le-a asumat ca garanție a protejării drepturilor și libertăților minorităților naționale – Convenția cadru pentru protecția minorităților naționale și Charta europeană a limbilor regionale sau minoritare. La o primă evaluare aceste modificări par că au fost acceptate pentru a mulțumi autoritățile ungare și conducerea UDMR, neavând nicio legătură cu realitățile din țara noastră.
Răspunsul Ministerului Afacerilor Externe
Referitor la solicitarea dumneavoastră, vă transmitem următoarele:
Μinisterul Afacerilor Externe rămâne angajat în consolidarea unei relații româno-ungare de cooperare, respect și încredere reciprocă în avantajul nemijlocit al cetățenilor celor două state, indiferent de originea etnică a acestora şi invită oficialii ungari să se angajeze în dialogul bilateral în acelaşi spirit.
România își conduce politica externă pe relația cu Ungaria în această logică, exprimându-și încrederea că relațiile româno-ungare vor avea în continuare ca reper pilonii politico-juridici reprezentanți de Tratatul politic de bază și de Declarația privind cooperarea și parteneriatul strategic pentru Europa în sec XXI, precum și apartenența celor două state la spațiul euro-atlantic.
Ministerul Afacerilor Externe condamnă în mod ferm ultimele declarații ale vice-premierului Ungariei, Semjen Zsolt, apărute în spațiul public, care demonstrează o profundă necunoaștere a istoriei și o ignorare a principiilor dreptului internațional, manifestând, totodată, aroganță și lipsă de respect față de poporul român și față de istoria sa.
Ministerul Afacerilor Externe își exprimă speranța că aceste declarații nu reprezintă poziția oficială a autorităților de la Budapesta și așteaptă clarificări în acest sens.
Ministerul Afacerilor Externe aminteşte autorităţilor ungare că este necesar a manifesta reținere, deferență și responsabilitate în declarațiile pe care le face în calitate oficială.
Ministerul Afacerilor Externe denunță informațiile false și iresponsabile pe care vicepremierul Semjen le-a lansat în spațiul public privind, în special, liniile de politică externă ale României, și reafirmă că România își gestionează în mod responsabil politica externă pornind de la asumarea istoriei și de la respectarea deplină a dreptului internațional și a principiilor sale fundamentale, printre care se numără: respectul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a statelor, neamestecul în afacerile interne ale altor state, respectul pentru principiul bunei vecinătăți.
Μinisterul Afacerilor Externe dezavuează ferm orice încercare de a chestiona acțiunile legitime și curajoase ale reprezentanților națiunii române care au condus la formarea, în 1918, a României Unite, pe baza celor 14 puncte prezentate de președintele Woodrow Willson în sesiunea camerelor reunite ale Congresului, Senatului și Camerei Reprezentaților SUA, din 8 ianuarie 1918. De altfel, aplicarea acelorași principii wilsoniene au condus la nașterea statului ungar independent.
Provocări de această natură sunt cu atât mai regretabile cu cât România își propune să celebreze anul 2018 – anul Centenarului Marii Uniri – în spirit de unitate, toleranță și respect reciproc între toți cetățenii săi indiferent de etnia acestora.