Când au mai fost doborâte avioane civile în conflicte armate în istorie?

Avionul Malaysian Airlines MH17, care a fost doborât în estul Ucrainei şi toţi cei 298 de oameni de la bord au murit, nu reprezintă o premieră când vine vorba despre aparate de zbor comerciale asupra cărora s-a tras de forţele armate ale unei ţări. De-a lungul vremii, şapte avioane cu civili au fost doborâte de rachete sau avioane de luptă.

Pe 23 iulie 1954, armata chineză a doborât un avion al companiei Cathay Pacific Airways, care decolase din Bangkok cu destinaţia Hong Kong. 10 dintre cele 19 persoane aflate la bord au murit. Atunci când şi-au cerut scuze pentru atac în faţa Regatului Unit al Marii Britanii (care controla Hong Kongul), Beijingul a afirmat că a confundat avionul cu un aparat militar al taiwanezilor, care intenţiona să atace Insulele Hainan. 

Pe 2 iulie 1955, un zbor al companiei aeriene El Al care a decolat de la Viena cu destinaţia Tel Aviv a fost doborât pe când traversa spaţiul aerian al Bulgariei. A fost atacat de două avioane de luptă MiG ale bulgarilor. Toţi cei 58 de oameni de la bord au murit. După ce iniţial a negat orice implicare, Bulgaria a recunoscut că a doborât avionul. Opt ani după atac, Bulgaria a plătit 195.000 de dolari Israelului, după ce compensase deja pasagerii israelieni. 

Pe 12 februarie 1973, un avion al companiei Libyan Arab Airlines-controlată de stat-de tip Boeing 727 care decolase de la Tripoli cu destinaţia Cairo s-a pierdut şi a intrat fără permisiune în spaţiul aerian al Peninsulei SSinai, care se afla sub controlul israelienilor după Războiul de Şase Zile din 1967. După ce a somat avionul să aterizeze şi au tras focuri de avertisment, avioanele de luptă israeliene au doborât avionul. 108 dintre cei 113 oameni de la bord au murit. 

Asupra acestui caz planează încă numeroase controverse. Pe 27 iunie 1980, un avion al companiei Itavia care decolase din Bologna spre Palermp a fost doborât deasupra Mării Tireniene, în apropiere de Sicilia. Varianta acceptată universal este că aparatul de zbor a fost doborât de o rachetă lansată dintr-un avion de luptă, însă nu a fost nici până acum identificată sursa. Toţi cei 81 de pasageri de la bord au fost ucişi. 

Incidentul este cunoscut drept „acea dată când URSS a ucis un congressman”. Un avion al Korean Air Lines Flight a fost doborât de avioanele sovietice, ucigând toţi cei 269 de pasageri şi membri ai echipajului. 

La 30 august, un Boeing 747-230B al companiei Korean Air Lines a decolat de la Aeroportul Internaţional JFK, la New York, cu destinaţia Seoul. În aeronavă se aflau 246 de pasageri (dintre care 22 erau copii sub 12 ani) şi un echipaj format din 23 de persoane. După ce s-a alimentat la Anchorage, în Alaska, avionul şi-a continuat drumul spre Seoul, la 31 august 1983.

Iniţial, Uniunea Sovietică a negat orice implicare în acest caz, însă ulterior a fost forţată să recunoască faptul că a atacat avionul companiei Korean Air Lines.

Şi americanii au pe conştiinţă un astfel de atac asupra unui avion civil. La 3 iulie 1988, un Airbus A300, aparţinând companiei Iran Air, a decolat din Bandar Abbas cu destinaţia Dubai (Emiratele Arabe Unite). Aeronava era încă în faza de decolare, când o navă americană de război, USS Vincennes, a doborât-o cu o rachetă, deasupra Golfului Persic. Toţi cei 290 de oameni de la bord au fost ucişi.

Americanii au susţinut că au confundat Airbusul A300 cu un avion de război F-14. Mai mult, ei au spus că li s-a părut că avionul era în coborâre pentru a bombarda nava, pe când zborul 655 era în urcare. Dintre cei 290 de pasageri aflaţi la bord, 66 erau copii. În 1996, SUA le-au plătit familiilor victimelor sume cuprinse între 150.000 şi 300.000 de dolari, drept despăgubire.

Pe 4 octombrie 2001, un avion de pasageri rusesc, a fost doborât, din eroare, de asupra Mării Negre, de o rachetă ucraineană, în timpul unor manevre.

Atunci, în cursul unor aplicaţii desfăşurate de unităţi ale antiaerienei ucrainene, o rachetă S-200 a doborât un avion rusesc Tu-154, cu 78 de persoane la bord (între care 66 de pasageri), pe ruta Tel-Aviv-Novosibirsk. Nici atunci nu au existat supravieţuitori, iar partea ucraineană nu şi-a asumat responsabilitatea nici după ce o anchetă a stabilit cu exactitate rolul său în acest accident, scrie Ria Novosti, citată de Agerpres.