Blocul artiștilor, căzut la cutremurul din 4 martie 1977

La 4 martie 1977, România a fost zguduită de al doilea cutremur catastrofal al secolului XX. În numai 56 de secunde, în București au căzut 32 de blocuri, iar circa 1.400 de oameni și-au pierdut viața. (...)

La Universitate a căzut și blocul situat la intersecția străzilor Ion Ghica şi Colonadelor (actuala Toma Caragiu), în spatele Palatului Suțu, unde se afla și barul „Continental”. Imobilul fusese construit în 1937, după planurile arhitectului G.M. Cantacuzino, de către antrepriza fraților Karl și Leopold Schindl, echipă care a realizat blocul „Carlton”, prăbușit la cutremurul din noiembrie 1940.

Blocul care s-a numit la construcție „Casa block Soutzo”, denumire uitată în anii comunismului, a fost ridicat pe strada Bursei nr. 3, denumită mai târziu strada G. Assan, redenumită, în anii ’60, strada Colonadelor. Destinația blocului era mixtă: apartamente dispuse pe 11 etaje, o sală de teatru la subsol, Bursa de Cereale la parter (pe latura dinspre Biserica Rusă) și birouri la câteva etaje. Sala de teatru a fost sediul cabaretului „Colorado” în perioada interbelică, iar din anii ’50 a barului de noapte „Continental”.

Sediul Bursei de Cereale a fost utilizat din anii ’70 pentru magazinul de cosmetice „Miraj”, iar partea destinată birourilor, de către firma „Mineral-import-export”. Imobilul a fost completat în anul 1938 de o altă clădire, situată pe colțul dintre strada Bibliotecii și strada Ghika, în spatele Palatului Suțu.

Unul dintre primele cadavre găsite în ruinele imobilului care căzuse pe strada Colonadelor la nr. 3 a fost cel al Rodicăi Mateescu, de la „Mineral-import-export”. Era de serviciu în întreprindere. Din spusele unui coleg, ar fi trebuit să fie sâmbătă, dar în dimineața aceea solicitase să fie schimbată. Era foarte supărată că nu găsea un coleg să o ajute, dar spre prânz reușise să facă rocada fatală.

Curând, în fața ruinelor din strada Colonadelor, veștile se întretăiau, una mai dureroasă decât alta: marele actor Toma Caragiu, care locuia în același imobil, la etajul 2, s-ar fi aflat acasă. În momentul producerii cutremurului, la Toma Caragiu se aflau în vizită regizorul Alexandru Bocăneț și un prieten, Nicolae Susan, care venise împreună cu logodnica sa, Daniela Caurea. Actorul tocmai acceptase să le fie naș de cununie.

Când a început cutremurul, cățelul lui Toma a început să schelălăie jalnic la ușă. Speriați, cei aflați în apartament au luat-o la fugă pe scara principală. Cele două etaje le-au străbătut în viteză, dar blocul s-a prăbușit peste ei. Dacă ar fi rămas în apartament sau ar fi coborât pe scara de serviciu, Toma Caragiu împreună cu oaspeții săi din acea seară ar fi scăpat.

Martor la tragedie, plutonierul major Dinu, care se afla de gardă în faţa ambasadei cehoslovace, situată vizavi de blocul lui Toma Caragiu, a văzut cum imobilul de pe strada Colonadelor s-a prăvălit ca într-un film în ralanti, întâi partea de sus, alunecând etaj cu etaj. Întreaga masă a clădirii s-a năruit. Apartamentul lui Toma, aflat la etajul al doilea, a rămas aproape intact. Trupul marelui actor a fost descoperit șase zile mai târziu, sub ruine. Din locul unde ar fi trebuit să fie scările blocului a apărut claia de păr creţ şi grizonant a lui Toma Caragiu. A fost îngropat a doua zi, pe 11 martie 1977, la Cimitirul „Bellu” din Bucureşti, nu departe de cavoul lui Constantin Tănase.

În blocul unde a murit actorul Toma Caragiu și-au mai pierdut viața celebra cântăreață Doina Badea, împreună cu soțul ei și cei doi copii. Poeta Veronica Porumbaru și soțul ei, criticul literar Mihail Petroveanu, care locuiau în același imobil, aveau în vizită familiile altor doi oameni de cultură: scriitorul A.E. Bakonsky – redactorul-șef al Editurii Cartea Românească – și criticul literar Mihai Gafița. Nici ei nu au scăpat. Poeta Ana Blandiana, care locuia la etajul 7 în acel bloc, nu era acasă, fiind internată în spital de câteva zile. Soțul ei, scriitorul Romulus Rusan, a fost prins sub dărâmături, dar a fost scos în viață, la câteva ore după seism.

Supraviețuitorul din barul „Continental”

Barul „Continental”, aflat la parterul blocului din strada Colonadelor nr. 3, a avut aceeași soartă. La ora 20:30, actorul Toma Caragiu coborâse din apartamentul său în „catacombă”, la bar, unde a cerut băieților două sticle cu apă minerală. Fiind de-al casei, iubit de toată lumea, „nea Tomiță” a fost servit imediat de cei patru chelneri care erau de serviciu. După o oră, barul „Continental” nu mai era.

Din fericire, în momentul producerii tragediei, înăuntru, în afară de personalul barului, nu erau decât doi clienți: un cetățean din Giurgiu, care obișnuia cu prilejul deplasărilor pe care le făcea în Capitală să se abată seara la acest local, și un tânăr de 19 ani, Sorin Crainic, din Drumul Taberei, muncitor la „Electromagnetica”, care venise pentru câteva minute să-și vadă prietenul, pe Florin, care lucra ca picollo la bar. Formația muzicală întârzia.

La ora 21:21 a sunat telefonul. Cineva a vrut să răspundă, dar nu a mai apucat. Sala a început să trepideze, în zgomotul sticlelor care săreau pe rafturi. După câteva clipe, întreg localul a fost învăluit în beznă. Totul trosnea și gemea. Cei aflați în hol s-au repezit pe scări, afară. Uluiți, cei care au scăpat au văzut cum blocul de deasupra barului s-a transformat într-o masă de ruine, înconjurată de un nor de praf.

Printre cei care au reușit să se salveze în ultima clipă au fost șeful de sală Petre Oniga, barmanul Vasile Nazarie și chelnerul Alexandru Stănescu, pe care cei care frecventau barul îl știau ca Sandu „Englezuʼ”. Lipseau trei persoane: tânărul Florin, care lucra ca picollo la bar, Sorin Crainic și clientul din Giurgiu.

Ceea ce a urmat cu Sorin Crainic a ținut zile întregi prima pagină a ziarului „Scînteia”, după ce a fost găsit, mai mult mort decât viu, la 251 de ore (11 zile) după marele cutremur.

Presa vremii a condimentat povestea tânărului salvat de la „Continental” cu declarațiile emoționante ale mamei sale, Ana Ivan, care, potrivit „Scînteii”, a implorat-o pe Elena Ceaușescu, de la mamă la mamă, s-o ajute să-şi găsească fiul sub ruine. Sorin a rămas prins sub un planşeu 11 zile, până când a fost salvat. Din păcate, prietenul lui, care lucra la bar, nu a avut aceeaşi soartă. Iată ce povestea actorul Mihai Gruia Sandu, care a participat la misiunea de salvare de la barul „Continental”:

„În timpul excavărilor, terenul s-a mai surpat și cred că atunci a murit prietenul lui Crainic. L-am tras pe Sorin, eu și ceilalți trei colegi, și țin minte că era alb din cap până-n picioare, pe haine și pe față. M-am speriat. Era conștient, vorbea lent, dar nu se putea ține pe picioare. Eu aveam ceai și, după ce a ieșit, i-am întins o ceașcă. Generalul [Generalul Rusu, care conducea operațiunile de salvare – n.n.] a vrut să mă pedepsească fiindcă i-am dat să bea”.

Acest text este un fragment din articolul „Cele mai mari cutremure de pământ care au afectat spațiul românesc în secolele XV-XIX”, publicat în numărul 42 al revistei „Historia Special“, disponibil la toate punctele de distribuție a presei, în perioada 29 martie - 25 iunie 2023, și în format digital pe paydemic.com.