Ascensiunea lui Matia Corvin: O poveste de putere și intrigi politice în Ungaria medievală

În tumultul conflictelor politice și al jocurilor de putere din Ungaria medievală, o figură remarcabilă a ieșit în evidență: Matia Corvin. Ascensiunea și domnia sa sunt povestea unei lupte pentru putere și destrămarea intrigilor politice care au marcat epoca.

După moartea lui Ioan de Hunedoara, la Belgrad, relațiile dintre Huniazi și regele Ungariei s-au deteriorat rapid. Ambițiile politice ale lui Ladislau de Hunedoara, au dus la un scandal de proporții, culminând cu uciderea contelui Ulrich de Celje, apropiat al regelui, scrie Muzeul Castelul Corvinilor, pe pagina de Facebook a instituției.

Ca urmare, el și fratele său, Matia, au fost capturați și duși la Buda pentru a-și primi pedeapsa. În timpul captivității lui Matia la Praga, mama și unchiul său au organizat o rebeliune împotriva regelui, care a luat sfârșit odată cu moartea acestuia.

Astfel, pentru prima dată în istoria Ungariei, a fost pusă problema alegerii unui rege fără descendență regală. Matia, fiul mai mic al lui Ioan de Hunedoara, a fost ales unanim ca rege, beneficiind de sprijin militar, dar și de prestigiul tatălui său. Astfel, în cadrul unei ceremonii solemne, Matia Corvin a fost aclamat ca rege al Ungariei.

Înscăunat oficial la Buda, la 14 februarie 1458, Matia și-a consolidat rapid puterea, înlocuindu-i pe cei care i-au fost ostili și preluând controlul absolut asupra guvernării.

După șase ani de domnie, la 29 martie 1464, Matia Corvin a fost încoronat oficial ca rege al Ungariei, consolidându-și poziția prin răscumpărarea coroanei Sfântului Ștefan, în 1463, cu astronomica sumă de 80.000 de florini. Domnia sa a fost marcată de o guvernare fermă și de ridicarea Ungariei la nivel de mare putere în Europa Centrală.

Astfel, povestea lui Matia Corvin este una despre curaj, încredere și determinare în fața adversității, ilustrând modul în care un lider remarcabil poate schimba cursul istoriei, adaugă Muzeul Castelul Corvinilor.

Foto sus: Statuia lui Matia Corvin din Cluj, carte poștală din 1915 (Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” Cluj-Napoca / europeana.eu - Public Domain)

Bibliografie:

Pal Engel, “Regatul Sfântului Ștefan. Istoria Ungariei Medievale 895-1526”, trad. Aurora Moga, Cluj-Napoca 2006.

*** Matthias Corvinus, The King, Tradition and Renewal in the Hungarian Royal Court (1458-1490), Budapest History Museum, Budapesta 2008.

Constantin C. Giurescu, Dinu C. Giurescu, “Istoria Românilor 2”, București 1976.

Mai multe