Ziduri de beton şi cortine de fier

Winston Churchill, care a câștigat războiul pentru Marea Britanie apelând și la ajutorul limbii engleze, a descris Cortina de Fier, în celebrul său discurs de la Fulton, Missouri, ca fiind bariera întunecată ce acăzut peste Europa şi a separat lumea liberă de lumea totalitară.

Zidul Berlinului a întruchipat cel mai bine graniţa dintre cele două tărâmuri. Era o barieră formidabilă, din beton gros, cu șanţuri antitanc, cu mine şi sârmă ghimpată, păzită zi şi noapte de armata sovietică şi de aliaţii ei comunişti din Germania de Est. Trebuia să mai dureze o sută de ani, spunea, în ianuarie 1989, Erich Honecker, liderul de atunci al Germaniei de Est.

Zidul Berlinului şi Cortina de Fier s-au prăbușit incredibil de repede, câteva luni mai târziu, în noiembrie 1989. A fost primul pas care a însemnat în mod concret căderea întregului regim comunist din spatele barierei.

Prăbușirea Cortinei de Fier, începând cu Zidul Berlinului, a fost cel mai fericit moment al secolului al XX-lea. Milioane de oameni au sărbătorit în stradă, de o parte și de alta a graniţei, care și ea a fost dizolvată în scurt timp. Germania s-a reunificat, Europa s-a unit, lumea a devenit mai bună.

Treizeci şi cinci de ani mai târziu, aproape de încheierea primului sfert al secolului al XXI-lea, fantomele trecutului bântuie Europa şi, nu mai puţin, restul lumii. Războiul a revenit pe Bătrânul Continent. Tot pentru graniţe, tot pentru teritorii, tot pentru ridicarea altor ziduri şi a altor cortine care să separe oamenii și lumile în care trăiesc.

Bătălia este la fel de dură ca în timpul Cortinei de Fier. În plus, ideologiile care au dus la Al Doilea Război Mondial renasc şi trasează noi cortine în minţile oamenilor. Libertatea, odată câștigată, nu este garantată pentru totdeauna.

Este adevărat, căderea Zidului Berlinului a arătat că lumea poate deveni mai bună. Sunt momentele în care istoria îşi arată faţa luminoasă. Dar dacă aceste momente sunt uitate, lucrurile pot deveni, din nou, cenușii şi întunecate. Totul depinde de memorie şi de percepţia asupra istoriei, percepţie care poate fi uşor manipulată. De aceea este bine să ne aducem aminte de marile momente care au schimbat lumea şi, nu în ultimul rând, de cele care au schimbat-o în bine.

Textul a fost publicat în numărul 274 al revistei „Historia” (revista:274), disponibil la toate punctele de distribuție a presei, în perioada 15 noiembrie - 14 decembrie, și în format digital pe platforma paydemic.

FOTO: Wikimedia Commons