Un inginer declanșează un scandal privind cele mai frumoase suprafețe de pământ ale României. Cine vrea să le apuce?
Profitând de legislația actuală ambiguă privind gestionarea ariilor naturale protejate, adoptată în ultima perioadă de Guvernul României, Uniunea Democrată a Maghiarilor din România a început asaltul asupra pârghiilor menite să le confere controlul total al administrării ariilor naturale protejate şi a celorlalte bunuri ale patrimoniului natural aflate în reţeaua naţională de arii naturale protejate din judeţele aflate în zona Transilvaniei, conform portalului ziarharghita.ro, care preia o scrisoare trimisă către ziarul Mesagerul de Covasna.
În fapt, reprezentanţii maghiarilor sunt foarte interesaţi de fondurile forestiere peste care se suprapun ariile naturale protejate în cauză, pentru a căror drept de proprietate aceştia depun eforturi uriaşe la comisiile de fond funciar şi în instanţele de judecată, încă din anul 2005, odată cu apariţia Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente.
Totul a început odată cu adoptarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului României nr. 75 din 19 iulie 2018, pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul protecţiei mediului şi al regimului străinilor, conform căreia „Administrarea ariilor naturale protejate şi a celorlalte bunuri ale patrimoniului natural aflate în reţeaua naţională de arii naturale protejate se face, potrivit legii, prin: a) structurile teritoriale din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate…”, care elimină practic foştii custozi (în general ONG-uri) care au protejat până în prezent ariile naturale în cauză.
Conform strategiilor puse în practică, încă din perioada în care la conducerea Ministerului Mediului se afla Borbely Laszlo, cele mai multe suprafeţe de teren introduse în reţeaua de arii protejate, exceptând Delta Dunării, se află pe raza judeţelor din centrul ţării, respectiv Mureş, Harghita, Covasna, Alba şi Hunedoara, exact zona care reprezintă interes pentru liderii UDMR (aşa-zisul ținut secuiesc).
O primă încercare a acestora de a-şi atinge scopul a fost în anul 2010, când Borbely Laszlo, în calitate de ministru, a atribuit contractul de administrare a „Parcului Natural Defileul Mureşului Superior” controversatului inginer silvic Melles Elod, şeful Ocolului Silvic privat Gheorgheni, suprafaţa ariilor protejate conexate ajungând în anul 2015 la peste 135.000 ha, în majoritate păduri de pe raza judeţelor Mureş şi Harghita. Modul deficitar şi clientelar de administrare a ariilor naturale în cauză, cu efecte negative inclusiv asupra gestionării resurselor naturale şi fondului forestier (fiind restricţionat inclusiv accesul instituţiei silvice în desfăşurarea activităţilor de producţie), precum şi afectarea dezvoltării localităţilor cu populaţie românească din aceste zone, a condus la contestarea Ocolului Silvic privat Gheorgheni de către populaţia şi administraţiile locale de pe Valea Mureşului Superior din judeţul Mureş, consecinţa fiind rezilierea de către Ministerul Mediului şi Pădurilor, în anul 2016, a contractului de administrare cu ocolul menţionat. Aici mai este vorba şi despre importante sume de bani europeni accesate de Melles Elod, pentru diverse proiecte fără utilitate pentru protecţia mediului, printre care şi un uriaş sediu de ocol, dar astea sunt fapte de competenţa organelor de urmărire penală.
În prezent, printre ariile naturale mai importante din Regiunea Centru vizate de UDMR se numără „Depresiunea şi Munţii Giurgeului”, în suprafaţă de aproape 88.000 ha, situată pe raza judeţului Harghita, „Parcului Natural Defileul Mureşului Superior” împreună cu „Călimani – Gurghiu”, în suprafaţă de 135.000 ha, situate pe raza judeţelor Harghita, Mureş şi Suceava, dar şi alte arii cu suprafeţe mai mici, însă importante din prisma zonelor în care se află, locuite şi de populaţie maghiară, respectiv „Lacurile Fărăgău-Glodeni”, „Lacul Ursu şi Arboretele de pe sărături”, „Depresiunea şi Munţii Ciucului” etc.
Practic, cine va coordona activitatea serviciilor teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate va avea controlul asupra gestionării resurselor naturale şi fondului forestier din zonele protejate, dar şi a dezvoltării economice în acest areal, prin emiterea sau refuzul de a emite avize pentru diverse activităţi (inclusiv cultural-artistice) ori proiecte de investiţii propuse a se desfăşura în aria protejată şi, totodată, va dirija fondurile financiare comunitare ori guvernamentale alocate pentru conservarea biodiversităţii şi patrimoniului natural.
Acestea sunt, în fapt, motivele pentru care în această perioadă se încheie tot felul de negocieri la nivel central, dar şi pe plan local, între partidul de guvernământ şi UDMR, înţelegeri care sunt contrare intereselor de dezvoltare a statului român în judeţele Mureş, Harghita şi Covasna, însă cu siguranţă favorabile obiectivelor actualului executiv ungar în arealul transilvan, în domeniul economic.
Deja, conducerile maghiare ale Consiliilor Judeţene din cele trei judeţe s-au mobilizat şi au pus la dispoziţia nou înfiinţatelor servicii teritoriale inclusiv spaţii unde să-şi desfăşoare activităţile, doar ca să le poată supraveghea îndeaproape. Mă întreb ce au făcut în acest timp şefii români ai instituţiilor din aceste judeţe, mai ales directorii executivi ai direcţiilor silvice judeţene şi ai agenţiilor judeţene pentru protecţia mediului. Bineînţeles că interesul naţional (gestionarea adecvată a resurselor naturale şi a fondului forestier, dar şi dezvoltarea economică echilibrată în zonele protejate) nu mai primează în ziua de astăzi!
În judeţul Mureş, se pare că lucrurile sunt deja aranjate, dacă ne luăm după Szakacs Laszlo, președintele Asociației „Rhododendron” din Tîrgu Mureș şi Kovrig Zoltan, directorul Asociației Microregiunea „Valea Nirajului”, care se laudă prin toate părţile că unul dintre cei doi va conduce Serviciul Teritorial Mureş al Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate, că doar sunt susţinuţi de Szep Lorand, adjunctul comisarului general al Gărzii Naţionale de Mediu. Astfel că, planurile UDMR de a conduce conform propriilor interese zonele locuite de maghiari, despre care vorbeşte presa de mai mult timp, se confirmă, având în vedere că cei doi conduc două asociaţii care au devenit cunoscute şi prin blocarea unor proiecte de infrastructură ale autorităţilor, printre care şi centura ocolitoare a municipiului Tîrgu Mureş, încă din anul 2010.
Stimaţi politicieni români, de la orice partid aţi fi,Facem un apel la doamna viceprim-ministru Graţiela Leocadia Gavrilescu, ministrul Mediului, şi la preşedintele Agenţiei, Adi Croitoru, de a supraveghea cu atenţie modul de organizare a concursurilor pentru ocuparea posturilor în structurile judeţene ale Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate şi numirea conducerilor acestora.
Va rugăm, selectaţi doar persoane integre, buni specialişti, nu acceptaţi transferuri sau detaşări de funcţionari publici de la alte instituţii ori entităţi private pentru că prin astfel de manevre „semilegale” unii vor să acapareze puterea pe care le-o conferă o astfel de instituţie!
Inginer de mediu,
Dan Mircea
Sursă: http://transparentnews.ro