Ultima colonie grecească din Sicilia, abandonată brusc, din motive necunoscute

Proiectul Finziade, desfășurat pe situl arheologic de pe Monte Sant’Angelo din Licata, provincia Agrigento, Sicilia, a încheiat cea de-a cincea campanie de săpături cu rezultate remarcabile, considerate excepționale de către coordonatorii cercetării.

Inițiativa îmbină investigația arheologică cu participarea activă a comunității locale și a contribuit atât la extinderea suprafeței accesibile publicului, cât și la descoperirea unor informații importante despre ultimele etape de existență ale orașului antic Finziade, relatează La Brujula Verde.

Principala descoperire a acestei campanii a fost realizată în așa-numita „Casa 9”, o clădire care a dezvăluit o funcție cultică necunoscută până acum. Cercetătorii au identificat patru altare din piatră și fragmente ale unei statui monumentale din teracotă, elemente care sugerează că locuința a fost transformată, în ultimii ani de utilizare, într-un spațiu destinat activităților religioase. Aceste artefacte reprezintă cele mai solide dovezi de până acum privind practicile rituale desfășurate în interiorul clădirii.

Situl Finziade ocupă un loc aparte în istoria arheologiei siciliene. El reprezintă ultima colonie grecească întemeiată pe insulă, fiind creată în anul 282 î.Hr. de Phintias, tiranul din Agrigento. După distrugerea orașului Gela, acesta a mutat supraviețuitorii în noua așezare. În secolele al II-lea și I î.Hr., Finziade a avut o importanță strategică atât din punct de vedere militar, cât și comercial, dezvoltând legături timpurii cu Roma în timpul războaielor punice. Cu toate acestea, orașul a fost abandonat brusc în a doua jumătate a secolului I î.Hr., din motive care rămân încă necunoscute.

Acest abandon neașteptat a avut un efect benefic pentru conservarea vestigiilor. Structurile urbane au rămas într-o stare excepțională, oferind cercetătorilor o imagine aproape intactă a vieții din acea perioadă. Investigațiile începute în 2024 au scos la iveală un plan urbanistic elenistico-roman foarte bine păstrat, cu străzi, ateliere și locuințe ale căror ziduri ating, în unele cazuri, înălțimi de până la doi metri.

Rezultatele campaniei au avut și consecințe importante asupra gestionării patrimoniului. Parcul Arheologic și Peisagistic al Văii Templelor (Parco Archeologico e Paesaggistico della Valle dei Templi), instituție care coordonează proiectul împreună cu partenerii săi, a anunțat că noile descoperiri au permis dublarea suprafeței sitului deschise vizitatorilor. Zone care până recent se aflau încă sub pământ vor putea fi integrate în circuitul turistic și educativ.

În paralel cu săpăturile, proiectul a sprijinit restaurarea Castelului Sant’Angelo, o fortificație din secolul al XVII-lea situată pe dealul care domină orașul antic. După lucrările de reabilitare, castelul găzduiește în prezent Muzeul Civilizației Rurale și un laborator educațional permanent administrat de arheologii implicați în proiect. Aceste spații urmăresc să promoveze patrimoniul cultural și să transforme zona într-un centru regional de educație și diseminare științifică.

Succesul celei de-a cincea campanii deschide perspective importante pentru viitor. Analiza detaliată a altarului și a fragmentelor de statuie ar putea clarifica momentul abandonării orașului și natura practicilor religioase ale ultimilor săi locuitori.