Poziţia IICCMER faţă de implicarea sa nedorită în campania electorală

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a luat cu surprindere la cunoștință de implicarea sa nedorită în campania electorală.

IICCMER dorește să răspundă la criticile formulate în comunicatul Alianței Creștin-Liberale (ACL) care privesc activitatea Institutului și a președintelui său executiv, dl Radu Preda:

1. Înainte de orice, contrar acuzației, dl Radu Preda nu a fost și nu este membru în niciun partid. Provenind din mediul academic, promotor al unor direcții noi de cercetare, recunoscute în țară și la nivel internațional, președintele executiv al IICCMER nu promovează abordarea partinică a istoriei recente și se pronunță ferm împotriva oricărei tentative de politizare.

2. Apoi, referitor la înființarea unui Muzeu al Comunismului din România în Capitală, IICCMER a derulat în ultimele luni o susținută campanie pe această temă în colaborare cu Adevărul, adunând opiniile istoricilor, sociologilor, muzeografilor, filologilor, teologilor, a foștilor deținuți politici, artiștilor, studenților și ale societății civile în general. La finalul campaniei, în câteva zile, urmează să sintetizăm rezultatele și să le anexăm proiectului de Hotărâre de Guvern privind primii pași în derularea acestui proiect de interes național. De altfel, actualul președinte executiv și-a anunțat de la începutul mandatului dublul scop în fruntea IICCMER:depolitizarea activității Institutului și înființarea la București a Muzeului Comunismului din România.

3. Cât privește proiectul memorial de la fosta pușcărie politică din Râmnicu Sărat, Guvernul nu a tăiat banii aferenți, ci i-a alocat, așa cum prevede bugetul IICCMER pe 2014. Mai mult, s-au demarat procedurile de licitație în vederea achiziționării de servicii de consultanță și proiectare de specialitate pentru Memorialul de la Râmnicu Sărat.

4. Referitor la deja celebra „listă a celor 35” de prezumați torționari, atât fostul Președinte al Consiliului Științific al IICCMER, dl Vladimir Tismăneanu, cât și cel din prezent, dl Dinu Zamfirescu, au arătat că, în fapt, a fost vorba despre un exerciţiu de expunere mediatică. Dovadă că dintre cei 35, până în prezent doar pentru 5 s-au putut întruni condițiile sesizării penale. Justiția nu este o chestiune de imagine, ci de fapte. IICCMER continuă cercetările legate de alte fapte penale și nu a încetat nicio clipă să lucreze pentru aducerea celor vinovați în fața instanței. De altfel, în scurt timp, IICCMER va publica și alte nume din „lista de 35” și va dovedi că această listă nu a fost fundamentată științific. Actuala echipă a intensificat investigațiile arheologice, știut fiind faptul că ultimii martori ai crimelor comunismului sunt pe cale de dispariție.

5. Legat de cazul Ursu, regretăm că se exploatează suferința unui om. Încă de la începutul protestului acestuia, IICCMER și-a exprimat public punctul de vedere cu privire la necesitatea aducerii în fața Justiției a celor care se fac vinovați de crime în numele ideologiei comuniste. Scopul protestului a fost atins prin publicarea ordonanței Procurorului General prin care se infirmă NUP-urile pronunțate în cazul Gheorghe Ursu și în alte cazuri privind crimele comunismului.

6. Nu în ultimul rând, legat de acuza de a nu organiza nimic referitor la marile momente istorice, IICCMER a organizat și va organiza și anul viitor o serie întreagă de manifestări educative:dezbateri, școli de vară, concursuri etc. Miercuri, 12 noiembrie, începe conferința internațională “După un sfert de veac (1989-2014). Victime, memorie și justiție”. Participă specialiști în istoria comunismului din țară și din străinătate care vor aborda aspecte definitorii ale trecutului recent, metode de cercetare, problematica tranziției și a justiției, tema politicilor de memorie, implicațiile culturale, religioase și sociale.

7. În final, IICCMER reiterează apelul lansat și pe durata campaniei pentru europarlamentare de a nu se trata tema comunismului cu superficialitate și cinism. Suferința milioanelor de oameni nu se poate constitui în capital electoral pentru nimeni. La două decenii și jumătate de la recâștigarea libertății, este momentul să producem proba folosirii ei responsabile. Ar fi o minima reverență față de cei care au plătit cu viața pentru ca noi să ne bucurăm de pluralism și de toate virtuțile statului de drept.