Noi descoperiri arheologice în situl de la Sultana-Malu Roșu

În perioada iulie-august se desfășoară pe situl de la Sultana-Malu Roșu (com. Mănăstirea, jud. Călărași) o nouă campanie de cercetări arheologice, la care Muzeul Municipiului București participă în calitate de partener alături de instituții de profil din România (Universitatea din București, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, Muzeul Dunării de Jos din Călărași, Muzeul Civilizației Gumelnița din Oltenița), Germania (Universitatea din Kiel) și Belgia (HoGent).

Ajuns în acest an la 100 de ani de cercetări arheologice, situl Sultana reprezintă un reper în cercetarea arheologică din România. Arheologi, arheozoologi, ihtiologi, antropologi, geneticieni, palinloogi, carpologi, antracologi, biologi, chimiști, geografi, geologi, geo-fizicieni și specialiști în arheologie moleculară, folosesc Sultana drept punct de plecare pentru cercetarea siturilor neolitice și eneolitice de pe Dunăre și Valea Mostiștei, informează un comunicat al Muzeului Municipiului București.

În această campanie s-au continuat cercetările pe terasa din vecinătatea așezării de tip tell de la Sultana-Malu Roșu, unde pe o suprafață de peste 700 de metri pătrați investigăm resturile unor construcții incendiate neo-eneolitice și a unei structuri nearse de la jumătatea mileniului I d. Chr. În paralel, echipa de geofizicieni face prospecțiuni non-invazive pe tell-urile de la Chiselet și Gumelnița, iar echipa de geografi a cartat prin zboruri cu drone (multispectral, LIDAR, RGB) 17 așezări din regiunea vizată.

„Surpriza acestei campanii a fost însă apariția după aproape 40 de ani a celor două tell-uri pereche de la Vlădiceasca (Ghergălăul Mic și Ghergălăul Mare), ascunse privirii specialiștilor de apele Mostiștei. Oportunitate a fost fructificată de echipa noastră, fiind realizate prospecțiuni geo-magnetice și două carote. Eroziunea provocată de apă a scos la suprafață mii de cioburi, oase și unelte de piatră și silex. Totodată, s-au putut acum măsura cu precizie cele două așezări, date care vor îmbogăți Repertoriul Arheologic Național”, precizează Muzeul Municipiului București.