Mormântul unui copil, descoperit de arheologi în situl dacic de la Ocnița – Buridava

În cadrul campaniei 2025 de cercetări desfășurate în situl dacic de la Ocnița – Buridava, arheologii au descoperit un nou mormânt al unui copil.

Cercetările arheologice din acest an din situl dacic de la Ocnița – Buridava au fost organizate de Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București – Facultatea de Istorie (Centrul Universitar Pitești).

„Situl dacic de la Ocnița – Buridava, unul dintre cele mai valoroase din țară, continuă să-și dezvăluie secretele. Campania arheologică din 2025 ne aduce noi descoperiri fascinante care completează imaginea complexă a vieții și morții la daci, în perioada secolelor I î.Hr. – I d.Hr. Anul acesta, pe lângă mormintele de incinerație și de inhumație cunoscute (în ciste sau gropi săpate în stâncă), a fost identificat un nou mormânt de inhumație aparținând unui copil – o descoperire cu totul specială. De altfel, toate mormintele de inhumație descoperite aici aparțin copiilor. Cu fiecare campanie arheologică de la Buridava reușim să înțelegem ce înseamnă ritul și ritualul funerar la daci”, precizează profesorul și arheologul Constantin Bărbulescu, pe pagina personală de Facebook.

Puternica fortificaţie geto-dacică, Buridava Dacică, se află amplasată la nord de pârâul Cosota şi în dreapta pârâului Sărata. Staţiunea arheologică este înconjurată de trei vârfuri de deal care, în Antichitate, au fost fortificate și pe care arheologii le-au identificat drept Cetatea 1, Cetatea 2 şi Cetatea 3. Aceste puncte sunt plasate într-un fel de potcoavă ce se deschide către Ocniţa şi vechile mine de sare.

Pentru perioada getică, stratigrafic, au fost identificate trei niveluri culturale, dar stabilirea populaţiei din a doua vârstă a fierului în zonă a dus la ample lucrări de terasare, care au avut ca efect distrugerea straturilor arheologice anterioare. Astfel, în timpul cercetărilor arheologice au fost descoperite materiale aparţinând următoarelor culturi:cultura Sălcuţa şi orizontul toartelor pastilate din perioada eneolitică;cultura Coţofeni (aici a existat un centru de exploatare a saramurii prin procesul de brichetaj) din perioada de tranziţie spre epoca bronzului;cultura Glina şi Verbicioara din epoca bronzului şi fragmente ceramice aparţinând civilizaţiei de tip Basarabi din prima vârstă a fierului.