Misiune istorică către Lună! Sonda indiană a aselenizat cu succes la polul sud al Lunii

India a reușit ceea ce nicio altă națiune nu a mai reușit până acum, să ducă o sondă și un rover în zona Polului Sud selenar. Este o misiune istorică și o victorie pentru Agenția Spațială Indiană, alături de ESA (Agenția Spațială Europeană), cea care a sprijinit întregul proiect. Este de asemenea, o victorie în cursa spațială în ceea ce înseamnă pașii către o bază lunară permanentă.

India a aselenizat cu nava spațială Chandrayaan-3 pe Lună, devenind astfel a patra națiune care reușește o astfel de performanță. Misiunea ar putea consolida statutul Indiei de superputere globală în domeniul spațial. Anterior, doar Statele Unite, China și fosta Uniune Sovietică au realizat aselenizări pe suprafața lunară, transmite CNN.

De asemenea, locul de aselenizare al Chandrayaan-3 este mai aproape de polul sud al Lunii decât s-a aventurat orice altă navă spațială din istorie. Regiunea polului sudic este considerată o zonă de interes științific și strategic cheie pentru națiunile cu activități spațiale, deoarece oamenii de știință consideră că în această regiune se află depozite de gheață de apă. Apa, înghețată în cratere umbrite, ar putea fi transformată în combustibil pentru rachete sau chiar în apă potabilă pentru viitoarele misiuni cu echipaj.

Misiunea istorică a început pe 14 iulie. Este cea de-a treia misiune a indienilor pe Lună. Încercarea Indiei de a aseleniza nava sa spațială în apropierea polului sudic lunar vine la doar câteva zile după ce o altă națiune a eșuat în încercarea de a face același lucru. Nava spațială rusă Luna 25 s-a prăbușit pe Lună la 19 august, după ce motoarele sale au avut o defecțiune, punând capăt primei încercări de aselenizare a țării în 47 de ani.

Pe măsură ce Chandrayaan-3 s-a apropiat de Lună, camerele sale au captat fotografii, inclusiv una realizată pe 20 august, pe care agenția spațială indiană a împărtășit-o marți. Imaginea oferă un prim-plan al terenului cenușiu și prăfuit al Lunii.

Misiunea indiană vizează coborârea pe lună a unui vehicul numit Vikram. Acesta se află în modulul de aterizare. Ulterior, roverul cu şase roţi se va catapulta de la bordul navei şi se va plimba printre rocile şi craterele de pe suprafaţa planetei, adunând date şi imagini care vor fi trimise pe Pământ pentru a fi analizate. Aparatul este conceput pentru a efectua teste privind compoziţia suprafeţei lunare, precum şi pentru a monitoriza activitatea seismică, temperatura şi nivelul radiaţiilor. De asemenea, va încerca să detecteze prezenţa gheţii în solul lunar.

Polul sud prezintă un interes deosebit pentru oamenii de ştiinţă, care cred că în interiorul craterelor ar putea fi apă. Dacă se va face o astfel de descoperire, apa îngheţată din roci ar putea fi transformată şi ar permite călătorii cu echipaj uman de lungă durată.