Klaus Iohannis, mesaj cu prilejul Zilei Naţionale de Comemorare a Victimelor Holocaustului: Trebuie să fim atenţi la semnalele de alarmă reprezentate de creşterea tendinţelor extremiste

Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, vineri, un mesaj cu prilejul Zilei Naţionale de Comemorare a Victimelor Holocaustului, în care afirmă că este nevoie ca autorităţile să răspundă cu fermitate la pericolele reprezentate de creşterea tendinţelor populiste, extremiste sau şoviniste.

"În contextul complicat în care ne aflăm, trebuie să fim atenţi la semnalele de alarmă reprezentate de creşterea tendinţelor populiste, extremiste sau şoviniste. Autorităţile trebuie să răspundă acestor pericole cu vigilenţă, verticalitate şi fermitate. Faptul că cei care au pus la cale în România Holocaustul sunt încă elogiaţi, că se neagă sau minimalizează oroarea acestei tragedii şi că se propagă în societate idei extremiste şi antisemite este revoltător şi inadmisibil. Reiterez angajamentul nostru de a crea o societate solidară, empatică, ataşată valorilor democratice şi unită în respingerea oricărui derapaj", spune şeful statului în mesajul prezentat de către consilierul de stat Cătălina Galer, în cadrul ceremoniei organizate la Memorialul Holocaustului, transmite agerpres.ro.

El a subliniat că în România mai trăiesc puţini supravieţuitori ai Holocaustului şi că "avem o mare responsabilitate atât faţă de ei şi de cei care nu mai sunt printre noi, cât şi faţă de comunităţile evreieşti din România de a preţui şi a transmite mai departe mărturia suferinţei şi a învăţămintelor Holocaustului, ca pe un cutremurător tezaur de conştiinţă!".

Şeful statului şi-a exprimat convingerea că toţi actorii implicaţi în realizarea Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România vor depune eforturi pentru ca acest proiect deopotrivă memorial şi educaţional să fie realizat cât mai repede posibil, pentru că "societatea are nevoie de o instituţie modernă, în care adevărul istoric - exact aşa cum a fost - să fie cunoscut şi transmis tinerelor generaţii".

"Ne-am asumat lecţiile trecutului şi suntem angajaţi pe drumul adevărului, iar România va rămâne puternic ataşată principiilor şi valorilor democratice!", a punctat Iohannis.

Pentru a preveni asemenea atrocităţi, a afirmat el, trebuie acceptat trecutul în întreaga sa veridicitate.

"Adevărul despre istoria României dintre anii 1941-1944 este unul brutal şi dureros, însă doar prin asumarea deplină a acestuia vom putea asigura o democraţie matură şi stabilă. Educaţia despre Holocaust nu se rezumă doar la relatarea evenimentelor desfăşurate în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, ci oferă tinerelor generaţii oportunitatea de a reflecta asupra valorilor care ne definesc societatea şi pe care este fundamental să le apărăm, pentru a trăi cu demnitate şi integritate. Este esenţial să conştientizăm şi să înţelegem cum s-a ajuns în acel punct în care comunităţi întregi au fost sistematic distruse, cum a fost posibil ca o astfel de tragedie să se desfăşoare sub ochii întregii societăţi", a mai spus Iohannis.

Şeful statului a evidenţiat că mărturiile supravieţuitorilor Holocaustului reprezintă "preţioase dovezi pe care avem responsabilitatea să le transmitem mai departe, din generaţie în generaţie".

"Autorităţile regimului condus de mareşalul Ion Antonescu au condamnat la o moarte cumplită comunităţile evreieşti din teritoriile aflate sub administrarea României. Prin aşa-zisa operaţiune de 'curăţare a terenului', sute de mii de vieţi au fost nimicite, iar destinele evreilor români au fost schimbate pentru totdeauna. În urmă cu 81 de ani, statul român s-a folosit de toate mijloacele pentru a-i marginaliza pe evrei şi a-i lipsi de drepturi şi libertăţi. Au fost comandate asasinate comise în plină zi, pe străzi, în timp ce alţi semeni au fost ucişi în propriile cămine sau îşi găseau sfârşitul în 'trenurile morţii', în timpul deportărilor în Transnistria sau în lagărele de concentrare. Cutremurătoarele mărturii ale supravieţuitorilor reprezintă preţioase dovezi pe care avem responsabilitatea să le transmitem mai departe, din generaţie în generaţie", a mai spus preşedintele Iohannis.

Ciucă: Holocaustul a fost o crimă cu premeditare; lupta cu discriminarea, antisemitismul şi xenofobia trebuie dusă pe toate planurile

Și premierul Nicolae Ciucă a transmis, vineri, un mesaj cu ocazia ceremoniei organizate cu prilejul Zilei Naţionale de Comemorare a Victimelor Holocaustului, în care afirmă că "teoriile conspiraţiei, distorsionarea Holocaustului, abundenţa de extremism şi radicalizare, sabotarea democraţiei sunt prezente în Europa ca parte a războiului hibrid dus de Federaţia Rusă în ţările noastre" şi că lupta cu discriminarea, antisemitismul şi xenofobia trebuie dusă pe toate planurile.

"Ziua Naţională de Comemorare a Holocaustului, 9 octombrie, rememorează începutul deportărilor masive ale evreilor din Bucovina în Transnistria, teritoriul dintre Bug şi Nistru aflat în perioada Holocaustului sub administraţie românească. Începând cu acea zi, peste o sută de mii de evrei au fost îmbarcaţi în trenuri de marfă, purtaţi pe jos zeci de kilometri, hăituiţi, umiliţi, maltrataţi. Alte mii au sfârşit chiar în timpul acestor deportări, de epuizare, boli sau frig. Execuţiile individuale au fost, de asemenea, parte a acestui infernal transfer", a afirmat premierul.

Nicolae Ciucă a arătat că aceste realităţi au fost doar o parte a Holocaustului din România.

"Pogromurile, trenurile morţii, munca forţată, deportările, execuţiile, barbariile de neimaginat, politicile antisemite, rasiale şi discriminatorii, excluderile din viaţa profesională, umilinţele, deposedările de bunuri şi alte abuzuri sau crime terifiante s-au petrecut în timpul celei mai mari tragedii din istoria noastră globală", a menţionat prim-ministrul.

El a amintit că regimul Antonescu a utilizat instituţiile statului şi complicitatea multor oficiali sau cetăţeni obişnuiţi, iar instituţii de forţă, de apărare sau ordine publică, servicii secrete, servicii publice şi autorităţi locale au fost puse în slujba "unei infernale maşinării pentru a ucide".

"Holocaustul a fost o crimă cu premeditare care s-a petrecut în mijlocul societăţii, o prăbuşire a instituţiilor, a tuturor normelor şi a umanităţii. Acesta a fost generat de antisemitismul istoric, de pervertirea morală a elitelor politice şi intelectuale şi de toţi cei care au permis ca democraţia să fie călcată în picioare şi semenii excluşi, persecutaţi sau exterminaţi. De aceea, astăzi, căutarea adevărului, asumarea trecutului şi a responsabilităţilor, identificarea vinovaţilor, urmărirea consecinţelor şi onorarea victimelor, a supravieţuitorilor şi a memoriei lor trebuie să fie o misiune fără încetare, un angajament pentru eternitate", a adăugat premierul.

Ciucă a spus că s-a întâlnit, în această săptămână, cu unul dintre supravieţuitorii Holocaustului, un martor al ororilor de la Auschwitz, care l-a emoţionat profund prin felul demn, onorabil şi lipsit de ură în care vorbeşte despre experienţa personală şi despre acei ani infernali.

"Nu trebuie să uităm niciodată că acum 81 de ani a debutat cea mai teribilă crimă produsă împotriva unor oameni nevinovaţi, bărbaţi, femei şi copii, pe criterii etnice şi religioase. Regimul mareşalului Ion Antonescu - o monstruozitate absolută - şi colaboratorii acestuia poartă întreaga responsabilitate pentru iniţierea şi organizarea Holocaustului, pentru asasinatul în masă, dar eşecul întregii societăţi în a salva oamenii nevinovaţi este o realitate dură pe care o admitem şi o recunoaştem. Tot astăzi, trebuie să ne amintim şi de cei care au fost solidari cu victimele, cei care au crezut în izbânda adevărului şi a omeniei, cei care nu au abandonat umanitatea şi au riscat propria viaţă şi a apropiaţilor", a mai transmis premierul.

El a mai spus că negarea sau distorsionarea Holocaustului, ultragierea au fost mult timp parte a istoriei post-Holocaust.

"Un bilanţ al celor peste opt decenii de la tragedia Holocaustului ne arată că ocultarea adevărului istoric a fost o altă vinovăţie a unor regimuri care au pretins că fac lumină, că vor căuta călăii şi vor onora victimele. Negarea sau distorsionarea Holocaustului, trucurile sau falsurile istorice, exonerarea responsabilităţilor sau chiar trivializarea sau ultragierea au fost mult timp parte a istoriei post-Holocaust. Este sfâşietor că supravieţuitorii Holocaustului şi urmaşii lor au fost nevoiţi să fie martorii acestor situaţii", a adăugat premierul.

Ciucă a mai arătat că "în urmă cu două decenii, statul român a pus bazele unui proces de asumare a trecutului şi reconcilierii, pentru a reda adevărul istoric şi pentru a da sens ataşamentului faţă de valorile euro-atlantice". El a menţionat mai multe măsuri luate care demonstrează că instituţiile şi elitele politice democratice şi-au însuşit această misiune, printre care înfiinţarea Comisiei Internaţionale "Elie Wiesel", crearea institutului guvernamental cu acelaşi nume, înfiinţarea de programe academice, realizarea de memoriale şi muzee precum cel de la Bucureşti sau Iaşi, comemorările şi evenimentele periodice, introducerea istoriei Holocaustului ca disciplină obligatorie.

El a amintit faptul că a creat Comitetul interministerial pentru a monitoriza implementarea primei strategii naţionale de prevenire şi combatere a antisemitismului şi că, în această săptămână, a fost semnat contractul de finanţare pentru realizarea Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului. "Sunt proiectele memoriale pe care le girez şi susţin ferm şi care demonstrează că Executivul pe care îl conduc şi-a luat foarte în serios misiunea în acest domeniu", a subliniat premierul.

Potrivit şefului Executivului, lupta cu discriminarea, antisemitismul şi xenofobia trebuie dusă pe toate planurile, prin măsuri politice, administrative, educaţionale.

"Dar tot acest proces trebuie să capete astăzi, în contextul celei mai mari agresiuni din Europa după cel de-al Doilea Război Mondial, prin invadarea Ucrainei de către forţele ruse, un alt ritm. Criza refugiaţilor, raptul teritorial unic după a doua conflagraţie mondială, răspândirea falselor naraţiuni prin folosirea denaturată a conceptelor de acum opt decenii, ne determină să acţionăm cu mai multă determinare. Teoriile conspiraţiei, distorsionarea Holocaustului, abundenţa de extremism şi radicalizare, sabotarea democraţiei sunt prezente în Europa ca parte a războiului hibrid dus de Federaţia Rusă în ţările noastre. Acestea iau şi forma partidelor politice, inclusiv la noi. Lupta cu discriminarea, antisemitismul şi xenofobia trebuie dusă pe toate planurile, prin măsuri politice, administrative, educaţionale", a mai spus premierul.

El a evidenţiat că, "dincolo de dificultatea vremurilor", "lupta împotriva uitării, a indiferenţei şi ataşamentul pentru valorile democratice, libertăţii şi umanităţii vor învinge".

"Să ne amintim de toţi cei care au pierit în Holocaust şi să ne rugăm pentru ca memoria lor să rămână veşnică!", a mai spus premierul.

Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel" a organizat, vineri, ceremonia anuală de comemorare a victimelor Holocaustului, la Memorialul Victimelor Holocaustului.