INTERVIU Ambasadorul Marii Britanii în România: Vom continua să avem o relație foarte complexă cu România. Românii nu trebuie să se teamă de Brexit

Ambasadorul Marii Britanii în România, Andrew Noble, vorbeşte despre cele mai spinoase probleme ale Brexitului: ce se va întâmpla cu graniţa irlandeză, cum va fi afectată Marea Britanie în cazul unui divorţ fără acord, cum se va transforma parteneriatul strategic dintre România şi Marea Britanie şi ce vor trebui să facă românii care muncesc şi studiază în Regatul Unit.

- Ce înseamnă această nouă propunere a prim-ministrului? Ce schimbă ea?

  - Ceea ce schimbă, iar asta se poate vedea în felul cum oamenii discută despre subiect, este că ei vorbesc despre nevoia de a avea o negociere urgentă pentru a finaliza un acord. Cred că aceasta este schimbarea din retorica publică, care este foarte importantă, dacă este să comparăm cu începutul lui septembrie, iar acesta este un semn că prin aceste propuneri nu avem un acord definitivat. Nu este prezentat ca o opţiune categorică de tipul „o accepţi sau n-o accepţi”, ci ca o temelie, cadrul în care o negociere poate ajunge la o concluzie finală. Cred că acest lucru este o schimbare mare în situaţia generală.

- Credeţi că este momentul oportun pentru o negociere corespunzătoare? Există acest termen-limită de 31 octombrie.

  - Cred că au fost multe negocieri adecvate între Regatul Unit şi Uniunea Europeană, începând cu multe luni în urmă şi avem 550 de pagini de text şi asupra a mare parte din el am căzut de acord. 

  Acest acord va fi în mare parte ca cel anterior, singura mare diferenţă este legată de mecanismul de siguranţă („backstop”) ce vizează Irlanda de Nord şi acesta reprezintă o parte foarte mică din 550 de pagini.

- Da, dar acesta este scopul, „backstop”-ul.

  - Cunoaşteţi cazul vreunei negocieri în care cel mai dificil subiect să nu fie lăsat la urmă? Situaţia în care ne aflăm este foarte normală, există doar o mică parte din text şi un număr foarte mic de probleme, probleme foarte dificile, care trebuie tratate şi, aşadar, suntem foarte încrezători că, având în vedere voinţa politică pe careo vedem la Comisie şi pe care o auzim de la statele membre din toată Europa, aceasta va fi o negociere foarte serioasă care trebuie să aibă loc cât de repede, ca să putem ajunge la acordul pe care toată lumea şi-l doreşte.

- Ce este nou în ceea ce priveşte „backstop”-ul, graniţa Irlandei de Nord, graniţa Republicii Irlanda, graniţa restului Marii Britanii? Înseamnă asta că Irlanda de Nord va rămâne pe piaţa unică şi va părăsi uniunea vamală? Pare sa fie ceva contradictoriu.

  - Având în vedere că obiectivul este ca Regatul Unit să părăsească UE, acest lucru este o mare provocare pentru logica multor oameni, în primul rând. Adică, pentru cei mai mulţi oameni din restul UE este un lucru anormal de făcut, chiar cu totul. Pentru mulţi oameni din Regatul Unit care sunt susţinătorii Brexitului, lucrul care ar trebui să se întâmple ar fi părăsirea pieţei unice şi părăsirea uniunii vamale cu totul, dar guvernul nostru a căutat un compromis şi o poziţie între ceea ce ne-ar plăcea la modul ideal şi ce „backstop”-ul prevedea iniţial, pentru a găsi concesii de ambele părţi, care vor prezenta un pachet echilibrat, care să fie suficient de bun pentru toată lumea. Nu va fi perfect pentru nimeni, probabil, dar trebuie să fie suficient de bun. Despre asta este vorba în negocieri. Abilitatea noastră de a încheia propriile noastre acorduri comerciale în viitor şi ca Irlanda de Nord, ca parte integrantă a Regatului Unit, să facă parte din acest lucru înseamnă că avem nevoie ca Irlanda de Nord să nu mai fie în uniunea vamală. [...] Şi nu este o problemă care ţine de tehnologia erei spaţiale, unele dintre ideile propuse cum vedem în cazul porturilor de la Canal, au legătură cu o înregistrare prealabilă făcută de companii, legată de intenţia lor de a trimite diferite bunuri din punctul A în punctul B, în aşa fel încât autorităţile vamale vor şti ce se va întâmpla. Şi vor introduce un caracter plauzibil şi o predictibilitate a comerţului care va avea loc dintr-o zonă vamală în alta. Regatul Unit este, de asemenea, foarte clar în ceea ce priveşte faptul că noi credem că cel mai important este comerţul. Astfel că la graniţa vamală dintre Franţa şi Marea Britanie vom prioritiza circulaţia. Vrem ca toate camioanele să poată intra fără să trebuiască să oprească şi vom scădea prioritatea colectării de taxe vamale. În cadrul acestor probleme mari, aceasta are o prioritate mai scăzută pentru noi. Şi cred că aceasta este o mentalitate diferită faţă de poziţia normală a Comisiei în ceea ce priveşte gestionarea aranjamentelor vamale între două zone diferite. Un lucru pe care suntem absolut hotărâţi să-l evităm şi cred că nu există un dezacord aici este să evităm o graniţă dură. Având în vedere această poziţie stabilită, cum faci o zonă vamală? Ne aşteptăm ca discuţiile de la Bruxelles vor lua în considerare acest lucru. Este probabil una dintre cele mai mari dificultăţi şi s-ar putea să mai fie introduse schimbări. 

 O parte a Marii Britanii, Irlanda de Nord, va rămâne pe piaţa unică pentru bunuri, dar nu şi în uniunea vamală.

  - Da. 

  - Va fi dificilă verificarea tuturor bunurilor şi schimburilor comerciale dintre Irlanda de Nord şi Uniunea Europeană, va exista o graniţă şi între Irlanda de Nord şi restul Marii Britanii va exista o altă graniţă. Aşadar vor exista două graniţe, în loc de niciuna. 

  - Este subînţeles faptul că dacă Regatul Unit părăseşte Uniunea Europeană, vor fi create noi graniţe. Aspectul-cheie din Irlanda este faptul că nu există o graniţă fizică. Spaţiul aerian va aparţine unor zone vamale diferite. Şi dacă ne uităm la scrisoarea prim-ministrului către Juncker, acesta este primul principiu. Ştim foarte bine cum era viaţa înainte de Acordul din Vinerea Mare. Nu există vreun politician din Regatul Unit care să-şi dorească să se întoarcă la zilele terorismului din Irlanda de Nord, în Marea Britanie şi pe continentul european. Acest lucru este înrădăcinat în orice politician britanic. Şi nu vom pune în pericol asta. Nu există niciun beneficiu politic în periclitarea Acordului din Vinerea Mare. Relaţiile politice dintre noi şi Dublin sunt extrem de bune şi nu cred nicio secundă că cineva din guvernul de la Dublin se îndoieşte de sinceritatea noastră în legătură cu protejarea Acordului din Vinerea Mare.  

 Premierul irlandez a spus că nu au fost îndeplinite pe deplin obiectivele „backstop”-ului.

  - Ar fi puţin ciudat dacă ar îndeplini. Dacă ar face exact acelaşi lucru ca „backstop”-ul ar continua să fie inacceptabil. Există doar două componente ale „backstop”-ului. Bănuiesc că mulţi dintre cititorii dumneavoastră nu ştiu ce ar face „backstop”-u, e foarte tehnic. Dar două mari probleme de partea noastră includ faptul că odată ce intrăm în „backstop” nu putem să-l mai părăsim. Este un tratat cu sens unic. Îl semnezi şi odată cu asta semnezi şi excluderea posibilităţii de a-l putea părăsi vreodată. Nu cunosc vreun tratat care să presupună ca o parte să renunţe la acest drept suveran. Al doilea punct era că populaţia Irlandei de Nord ar fi trebuit să plătească taxe vamale pentru totdeauna care au fost decise în cadrul UE, dar fără să aibă vreun cuvânt de spus în această privinţă. Ar fi fost blocaţi în asta, indiferent de voinţa lor. Şi acesta în sine nu este un gest politic care să ducă la stabilitate. Acesta este un lucru care destabilizează echilibrul politic creat de la Acordul din Vinerea Mare. Şi ceea ce Guvernul britanic încearcă să facă este să elaboreze un mecanism care, în primul rând să nu fie permanent şi în al doilea rând, în privinţa căruia populaţia care este afectată de aceste taxe să aibă un cuvânt de spus. Am auzit acest lucru fiind descris ca un drept de veto nord-irlandez. Având în vedere că toţi trebuie să fie de acord cu această înţelegere, toţi au drept de veto. Malta are drept de veto, România are drept de veto. Până acum, locuitorilor Irlandei de Nord li s-a spus „luaţi asta, nu trebuie să aveţi o părere” şi acum există un mecanism prin care ei pot fi consultaţi. Nu spun că acesta va fi rezultatul final al negocierilor şi spunem că vrem să negociem. ştim că vor trebui făcute schimbări în general la propuneri, dar este un punct de pornire democratic şi unul care-i permite Regatului Unit să aibă această libertate de alegere.  

- Dar avem acest termen-limită şi prim-ministrul Boris Johnson a spus că Marea Britanie va părăsi UE cu sau fără un acord. Este o propunere de tipul „accepţi sau nu”, pentru că vreţi sau nu, va fi un termen-limită.

  - Unul dintre aspectele extraordinare legate de UE este faptul că a reuşit de nenumărate ori să răspundă provocărilor lumii reale în mult mai puţin timp decât avem disponibil până la Consiliul European. Aşadar nu cred că ceea ce se cere este în afara normalului, pentru că ceea ce face UE deseori în negocierile sale este să se întindă până în ultimul minut şi acest lucru nu face excepţie. 

  Avem o săptămână, zece zile de negocieri...

  - Consiliul European începe de 17 octombrie. Cu voinţă politică, încurajare politică şi flexibilitate de ambele părţi, nu pare să existe vreun motiv pentru care nu am putea să folosim timpul disponibil pentru a încheia un acord care să fie acceptabil pentru toată lumea. 

- Dar situaţia românilor din Regatul Unit? Trebuie să fie îngrijoraţi în legătură cu aceste perspective, în legătură cu un nou acord sau lipsa unui acord? Ce puteţi spune legat de acest lucru?

  - Noi, ca Guvern britanic, am adoptat legi pentru a proteja drepturile cetăţenilor români din Regatul Unit, în cazul unui Brexit fără acord. Acestea sunt implementate, cred că peste 200.000 de români au aplicat deja, deci este o formulă care este bine înţeleasă şi garantează aproape tot. 

  Statutul „pre-settled” sau „settled”, depinzând de faptul dacă ai fost sau nu în ţară vreme de 5 ani. Acesta este cea mai bună înţelegere din toată Uniunea Europeană. Celelalte 27 de state au oferit propriile lor oferte cetăţenilor britanici care locuiesc pe teritoriile lor, pe o bază de reciprocitate. Nu cred că există vreo ţară care să fi întrecut oferta britanică. Am încercat cu adevărat să o facem cât de bună posibil, dar lucrurile ar fi mai bune dacă va exista un acord. Pentru că dacă va exista un acord, va exista o perioadă de implementare, începând cu 1 noiembrie, în timpul căreia nu se schimbă absolut nimic, cu excepţia faptului că Regatul Unit nu mai e în UE şi nu trebuie ca eu să vă spun ce subiect politic enorm este părăsirea Uniunii Europene. Imaginaţi-vă un Regat Unit în care asta nu mai reprezintă o problemă. Data Brexitului, dacă noi plecăm pe 31 octombrie, deja pe 1 noiembrie va fi un mediu politic foarte diferit în Regatul Unit. Dacă vom avea un acord, nu se va schimba absolut nimic în vieţile tuturor cetăţenilor UE şi în timpul perioadei de implementare Regatul Unit şi UE vor negocia aranjamentele pe termen lung care ar trebui să existe între ele. În ceea ce priveşte drepturile cetăţenilor, ceea ce ştim este că România şi-ar dori cel mai bun acord posibil şi noi suntem de acord. În ceea ce priveşte legăturile în educaţie şi sunt 10.000 de studenţi [...] Cel mai mare grup naţional în creştere din toată lumea sunt românii. Anul acesta numărul a crescut cu 10 la sută faţă de anul trecut, în ciuda incertitudinii cauzate de Brexit, sau poate datorită. Ştim că România vrea cele mai bune relaţii de educaţie în continuare şi noi vrem acelaşi lucru. Marea Britanie este una dintre cele mai bune pieţe pentru automobilele produse în această ţară. Noi, personal, avem un Duster. Un Duster este o maşină „must-have” în Regatul Unit. Cred că poţi vedea mai multe în Londra decât în partea mea de Bucureşti. Ecosportul construit de Ford la Craiova, care are şi piese britanice, se vinde foarte bine în Regatul Unit. Acesta este unul dintre motivele pentru care Marea Britanie are un dezechilibru comercial cu România. Aveţi foarte mult succes cu vânzarea produselor dumneavoastră comerciale. 

 Deci balanţa înclină în favoarea României?

  - Da. Ne vindeţi (n.r. bunuri) de aproximativ 3 miliarde de dolari pe an, noi vă vindem de puţin peste 1 miliard. Asta înseamnă că România ne spune nouă acum că vrea ca în viitor să existe cele mai bune aranjamente comerciale posibile. Şi Agenţia de energie atomică de aici şi-a exprimat dorinţa ca relaţiile privind energia atomică de după Brexit să fie cât se poate de bune şi constructive. În luna septembrie a anului trecut, Guvernul român a cerut o relaţie de securitate puternică cu Regatul Unit, după Brexit. Toate acestea vor fi negociate în timpul perioadei de implementare. 

- Dacă vorbim despre un Brexit cu acord.

  - Da, cu acord. De aceea, în ciuda tuturor dificultăţilor, şi aţi identificat corect cele mai delicate părţi ale zonei care încă trebuie negociată, merită să facem un efort, viteza, claritatea, lipsa zgomotului politic, şi să permitem negocierilor să ducă la finalizarea unui acord, care suntem încrezători că va fi aprobat de Parlament. Dacă prim-ministrul nu ar accepta un acord, asta ar duce la un eşec. Acesta este un moment foarte important, dar viitorul nostru pe termen lung poate fi îmbunătăţit dacă vom avea un acord ca să începem acest proces, în loc să ieşin, după ce am eşuat în ajungerea la un acord. 

 - Aveţi vreun mesaj pentru românii din Regatul Unit şi familiile lor de aici, din România? Ar trebui să se teamă?

  - Nu, nu ar trebui să le fie teamă. Mesajul meu către ei este că suntem foarte fericiţi că sunteţi în Marea Britanie. Eu, ca ambasador al Marii Britanii în România, recunosc că România i-ar vrea înapoi, ca să lucreze aici. Cred că asta este o idee foarte bună, dar ca britanic şi ca reprezentant al Guvernului britanic sunt foarte bucuros că ei sunt acolo, lucrând în toate sferele economiei şi cu o reputaţie foarte, foarte bună pentru calitatea muncii pe care o fac. Avem în jur de 1.000 de oameni care lucrează în universităţi, în afară de cei 10.000 de studenţi. Oameni care lucrează în cercetare sau ca profesori. Şi în spitale. Sunt şi în agricultură, în construcţii. Cred că România a pierdut multă mână de lucru care a plecat în Marea Britanie şi în multe alte ţări. Dar mesajul meu pentru ei este că vă preţuim cu adevărat, cred că am creat cele mai bune circumstanţe ca voi să continuaţi, indiferent de rezultatele negocierilor. Şi aş cere ca ei să aplice cât de curând posibil în schema de statut „pre-settle” şi „settle” şi nu are legătură cu locurile de muncă. Cred că există unele neînţelegeri că această schemă este pentru muncitorii români. Nu este. Aceasta este o schemă pentru români. Indiferent de ceea ce fac în Regatul Unit, câtă vreme au trăit în Regatul Unit înainte de data Brexitului în cazul unei ieşiri fără acord sau înainte de 31 decembrie 2020, dacă va exista un acord. Ei ar trebui să se înscrie cât de curând posibil. Familiilor lor de aici le-aş spune că nu va exista nicio problemă ca ei să-i viziteze pe cei dragi în Regatul Unit. 

- Libertatea de a călători?

  - Prefer să nu folosesc termeni care au semnificaţii specializate în UE, atunci când nu vom fi în UE. Prefer să nu folosesc libertatea de a călători pentru că sună ca libera circulaţie a persoanelor şi ceea ce aş spune este că după Brexit, dacă va exista un acord, nu va fi nicio schimbare. Nicio schimbare până în 2021.Dacă va fi o ieşire fără un acord, atunci vom adopta aceleaşi reguli pe care cred că UE le va adopta pentru vizitatorii britanici în UE. Şi anume că, luând exemplul românilor care călătoresc în Marea Britanie, ei o pot face cu o carte de identitate. Acest lucru se poate schimba în viitor, dar în prezent încă vor putea călători cu o carte de identitate sau pot călători cu paşapoartele lor şi paşapoartele biometrice pot folosi porţile de control automat, care este de departe cel mai uşor fel de a intra în ţară. Pot sta până la 90 de zile, într-o perioadă de 180 de zile şi dacă vor să stea mai mult decât atât, atunci pot aplica pentru un permis de şedere mai lungă, de până la trei ani. Dacă vor să stea mai mult decât 3 ani, atunci cererea trebuie analizată într-o schemă diferită. Dar, în esenţă, nu va exista nicio problemă în circulaţia sutelor de avioane pe săptămână din România în Regatul Unit. Nu există niciun motiv pentru care ele să nu fie pline de rude care-i vizitează pe cei dragi. 

 Aceste măsuri sunt pentru călătorii, dar în cazul celor care-şi caută locuri de muncă? Sunt liberi să-şi găsească un loc de muncă, să se stabilească în Marea Britanie pentru a munci şi a plăti taxe? Dacă va exista această schimbare, ce se va întmpla în această situaţie?

- De aceea ne dorim un acord. Pentru că dacă va exista un acord, nu va fi nicio schimbare în timpul perioadei de implementare.

- În timpul perioadei de implementare. Şi după? E posibil orice?

- Este posibil orice şi depinde de noi să decidem în mod colectiv cum va fi. Dacă Guvernul român decide că vrea o relaţie de muncă foarte deschisă cu Regatul Unit, atunci mă aştept ca Guvernul român să-şi exprime părerea în ceea ce priveşte acest lucru, în timpul negocierilor mandatului de negociere pe care UE va trebui să-l aibă înainte să negocieze cu noi. Şi am menţionat mai multe zone în care deja ştim că Guvernul român este foarte ambiţios. În toate aceste zone, de fapt, nu sunteţi foarte diferiţi de majoritatea restului de 27 de state. Majoritatea guvernelor vor să păstreze profunzimea şi apropierea relaţiei. Şi asta vrem şi noi. În ciuda Brexitului, şi poate părea o contradicţie şi pot doar să-mi prezint scuzele pentru felul în care britanicii gândesc şi felul cum britanicii gândesc din punct de vedere politic pentru această aparentă contradicţie.

 Este puţin derutant.

  Sunt convins. Am avea o discuţie diferită despre natura gândirii politice din Regatul Unit dacă am aprofunda subiectul şi poate lăsăm asta pentru altă ocazie. Dar vrem să ne menţinem o mare parte a relaţiei pe care o avem astăzi. Ştim că acest lucru va fi o provocare, pentru că am auzit deja că Comisia este de părere că Regatul Unit poate avea doar ceea ce deja am oferit ţărilor terţe. Cred că Guvernul român şi poporul român vor mai mult decât atât în relaţia lor viitoare cu Regatul Unit şi asta vrem şi noi, drept urmare vom putea negocia asta, dar trebuie să existe un consens în UE că acesta ar trebui să fie nivelul ambiţiilor pentru viitoarea relaţie. 

- Regatul Unit este un partener strategic pentru România. Cât de apropiate vor rămâne relaţiile bilaterale, din punctul britanic de vedere? Cât de important va fi acest lucru după Brexit?

  - Voi ajunge şi la partea bilaterală, dar chiar mai important este faptul că vom continua că avem o relaţie multilaterală foarte complexă cu România. Vorbim doar despre UE. Vom vontinua să fim în NATO, vom continua să fim în OSCE, lucrând împreună pe cele mai spinoase probleme din Orientul Îndepărtat. Vom fi în OCDE, sper că vă veţi alătura nouă în curând. Şi vom continua să fim în Consiliul Europei. Acestea sunt alte părţi foarte importante ale cadrului strategic care ne uneşte. În termeni bilateriali, Regatul Unit şi România văd mediul în care amândouă trăiesc. Cred că avem aceiaşi ochi, deşi suntem din părţi foarte diferite ale Europei ne confruntăm cu aceeaşi ameninţare. 

 - Înţelegeţi bine regiunea, ameninţările din regiune şi că prezenţa Regatului Unit este extrem de importantă.

  Înţelegem poziţia regiunii, pentru că vă ascultăm, învăţăm de la voi, învăţăm de la percepţia României asupra ameninţărilor din zonă şi de la felul în care România îşi aduce aminte de anumite lucruri. Şi cred că unul din lucrurile pe care le înţelegi după ce discuţi cu comunitatea politico-militară din Bucureşti este un simţ real al ultimilor 20 de ani şi ce a avut loc. Şi probabil că un simţ mai bun al realităţii decât cel din Regatul Unit, în afara guvernului, pentru că eu cred că oamenii chiar uită evenimente. Sunt convins că cei mai mulţi oameni din Regatul Unit nu-şi amintesc ce s-a întâmplat în Georgia, dar ce britanicii nu vor uita asasinarea lui Litvinenko şi evenimentele legate de atacul asupra lui Skripal şi uciderea unui cetăţean britanic pe teritoriu britanic de către un alt stat. Aşadar, în ciuda distanţei, ameninţările sunt de acelaşi fel şi asta nu se va schimba între noi şi trebuie să ne apărăm. Nu avem avioane ale forţelor aeriene britanice în România în prezent, dar a fost o mare mândrie pentru noi că v-am putut ajuta cu apărarea spaţiului aerian anul trecut. Navele noastre vor vizita Marea Neagră. Săptămâna viitoare soldaţi britanici vor fi prezenţi pe teritoriul României, toate aceste lucruri vor continua.