Gunther Krichbaum: E important ca banii europeni sa fie legați de statul de drept. Vor urma negocieri dificile

Şeful Comisiei pentru Afaceri Europene al Parlamentului german, Gunther Krichbaum, explică, într-un interviu acordat Adevărul, care au fost criteriile în baza cărora au fost împărţite fondurile europene şi pe ce principii ar trebui cheltuiţi aceşti bani.

Ce reprezintă, pentru viitorul Uniunii Europene, acordul la care au ajuns liderii UE la Bruxelles?

Sunt mulţumit că la final s-a realizat un compromis, a fost şi unul dintre cele mai importante momente ale preşedinţiei germane la Consiliul Uniunii Europene. Este vorba nu numai despre bugetul multianual al UE, dar şi despre fondul de recuperare economică, în total 1,8 trilioane de euro, ceea ce reprezintă o sumă incredibil de mare. De aceea a fost extrem de important să ajungem la acest compromis.

De ce a fost atât de greu să se ajungă la o soluţie, abia după patru zile de negocieri dure?

Situaţia a fost deosebit de complicată. O serie de ţări nu au fost de acord cu necesitatea acordării de granturi (subvenţii), ci numai de împrumuturi. Dar nu ar fi fost o soluţie. Dacă ne uităm, de exemplu, la Portugalia, o ţară care o datorie de 117% raportată la PIB. Criteriile de la Maastricht stipulează că datoria unui stat membru trebuie să fie la cel mult 60% din PIB. Portugalia a suferit mult în timpul crizei financiare din 2009-2010, iar dacă s-ar fi acordat acum numai împrumuturi nu şi granturi, Portugalia ar fi fost împinsă la o datorie de 140-150% din PIB, cu toate consecinţele care decurg de aici. State cu asemenea niveluri ale datoriei sunt fragile, atacate pe pieţele financiare. Soluţia de a avea şi granturi şi împrumuturi, o combinaţie a celor două, mi se pare cea mai potrivită.

Cine a câştigat cel mai mult din acest acord? Olanda sau Germania, Italia, Spania? 

Beneficiarii trebuie să fie statele care au suferit cel mai mult în timpul pandemiei. Franţa de exemplu, care are cele mai afectate regiuni din estul ţării, dar nu trebuie să uităm Italia, nu trebuie să uităm Spania. Sunt state care nu aveau nici înainte de pandemie o situaţie economică foarte bună, dar acum sunt cu economia la pământ. Sigur că sunt şi  ţări cu situaţie mai bună, Olanda sau Germania, dar  trebuie să ajutăm celelalte ţări, nu numai pentru că asta are sens pentru pieţele noastre. Nu trebuie să uităm că una dintre valorile fundamentale ale Uniunii Europene este solidaritatea. Nu putem fi puternici decât împreună. Sau, cu alte cuvinte, dacă Uniunii Europene nu îi merge bine, nici Germaniei nu îi merge bine. Ne trebuie solidaritatea europeană şi sunt foarte fericit că s-a ajuns la acest acord.

Credeţi că este cel mai bun compromis posibil, ţinând cont de diviziunile Nord-Sud şi Est-Vest, mai ales dacă vorbim despre statul de drept şi condiţionalităţile legate de statul de drept şi accesul la fonduri? 

Va fi mulţumit Parlamentul de la Berlin cu înţelegerile convenite?Mai întâi, este important ca banii europeni să fie legaţi de principiile statului de drept. Statul de drept nu este un scop în sine. Eu trebuie să conving oamenii din circumscripţia mea, Pforzheim, în sudul ţării, să dea aceşti bani, iar dacă nu reuşesc să-i conving că banii sunt folosiţi cum trebuie, totul devine ridicol. Oamenii au nevoie să se bazeze pe stat şi pe instituţii, iar statul de drept este unul dintre principiile fundamentale ale Uniunii Europene. Şi ca o notă de subsol, cum am putea negocia cu Serbia, cu Muntenegru, negocieri în care insistăm asupra principiilor statului de drept, când noi nu am respecta statul de drept înăuntrul Uniunii Europene? Ar fi foarte greu de explicat. Mă întrebaţi dacă sunt mulţumit cu prevederile la care s-a ajuns? Mecanismul prin care s-ar începe procesul de blocare a banilor nu este unul uşor. Este nevoie de majoritate calificată, ceea ce înseamnă că 55% din statele Uniunii Europene, reprezentând  65% din populaţie, trebuie să fie de acord cu blocarea banilor într-un anumit caz. Este un obstacol greu de trecut. Dar să vedem dezbaterile din Parlamentul European, am dubii că va trece. Este o chestiune de viitor, pentru următoarele săptămâni şi luni, iar Parlamentul European trebuie să fie de acord.

Vor fi discuţii şi în parlamentele naţionale.

Sigur, vor fi aceste dezbateri. Parlamentele naţionale sunt organizate la nivel european suntem într-o legătură permanentă , dar aceste dezbateri joacă un rol enorm în Bundestag şi nu numai în rândul partidelor de opoziţie, dar şi în CDU, partidul meu. Liberalii, verzii susţin criteriul statului de drept şi nu este o chestiune tipic germană, că cerem noi stat de drept. Nu, trebuie o garanţie pentru cetăţenii Uniunii Europene că se pot bucura de roadele pe care Uniunea Europeană le oferă.

În urma acordului, s-a anunţat că România va beneficia de o sumă de 80 de miliarde de euro. Cum vi se pare această sumă pentru România?

Pentru mine nu este, în final, o problemă, câţi bani merg către o ţară sau un program. Pentru mine contează dacă aceste fonduri îşi ating scopul. Europa trebuie să privească spre provocările viitorului, digitalizare, inteligenţă artificială, de exemplu. Schimbările climatice, uitaţi-vă cât au suferit fermierii din România în acestă vară din cauza secetei şi a schimbărilor climatice. Lupta împotriva schimbărilor climatice trebuie să rămână sus pe agenda noastră. În opinia mea, este important ca banii să reprezinte o investiţie, să aducă valoare adăugată, să se adreseze tinerei generaţii.

Cât de dificile vor fi negocierile viitoare în Parlamentul European şi în parlamentele naţionale, ce obstacole vor fi în calea aplicării acordului începând de anul viitor?

E greu de prezis. Trebuie să studiem cu atenţie toate detaliile şi apoi să garantăm cetăţenilor noştri că aceste fonduri vor fi cu adevărat de folos.

Dincolo de toate aspectele, credeţi că acordul reprezintă un moment decisiv pentru viitorul Uniunii Europene? De ce?

Da, este. Nu am negociat numai suma de bani a unui pachet financiar, a fost un pas pentru mai multă integrare europeană. Este pentru prima oară în istoria europeană  când există împrumuturi comune, când Uniunea se împrumută pentru statele membre, ceea ce reprezintă un pas nou în integrarea europeană.