Fostul şef al USLA nu mai este Erou-Martir al Revoluţiei
Preşedintele Traian Băsescu a decis retragerea titlului de Erou-Martir al Revoluţiei pentru fostul şef al Unităţii Speciale de Luptă Antiteroristă (USLA). Verdict:poliţie politică. Pe numele colonelului Gheorghe Trosca există un raport emis de către CNSAS. Decizia Consiliului este susţinută de o sentinţă definitivă a instanţei.
Preşedintele Traian Băsescu a semnat, luni, cinci decrete privind retragerea titlului de Erou-Martir al Revoluţiei din Decembrie 1989. Printre numele celor deposedaţi de acest onor se numără şi colonelul Gheorghe Trosca, fostul şef de Stat-Major al Unităţii Speciale de Luptă Antiteroristă (USLA). Povestea morţii lui Trosca este unul dintre cele mai edificatoare exemple privind modul în care adevărata cauză a Revoluţiei din decembrie 1989 a fost deturnată sângeros de o serie de personaje interesate de preluarea controlului şi de răzbunare.
Chemat iniţial pentru a asigura paza MApN, Trosca a fost ucis, în noaptea de 22 spre 23 decembrie 1989, în urma unui ordin al fostului ministru al Apărării, generalul Nicolae Militaru. Acesta informase trupele din subordine că în faţa instituţiei urmează să apară două maşini cu terorişti. 8 dintre cei 16 „uslaşi" sosiţi, printre care şi Gheorghe Trosca, au fost împuşcaţi mortal în mai puţin de jumătate de oră. Cadavrele acestora au fost lăsate în stradă, iar capul lui Trosca (care-l demascase pe generalul Militaru ca fiind agent secret al GRU) a fost detaşat de restul corpului şi arborat pe post de trofeu.
Decizia de luni a preşedinţiei este, în fapt, un răspuns la o cerere depusă de către Comisia Parlamentară a Revoluţionarilor din Decembrie 1989, încă din octombrie anul trecut. La acel moment, Comisia decidea acordarea avizului pentru înaintarea propunerii de retragere a titlului de Erou-Martir a lui Trosca, în urma unui aviz primit de la CNSAS. "Toţi cei care au certificate de revoluţionari, sau care au primit grade onorifice de pe urma evenimentelor din decembrie 1989 sunt cercetaţi ulterior de către CNSAS. În cazul lui Gheorghe Trosca, lucrurile sunt cât se poate de clare:CNSAS i-a dat verdict de poliţie politică, iar instanţa a confirmat verdictul, printr-o decizie definitivă şi irevocabilă", a declarat Raymond Luca, preşedintele Comisiei Parlamentare a Revoluţionarilor din Decembrie 1989.
Două cazuri, sub lupă
Concluziile anchetei CNSAS privind implicarea lui Trosca în fostele structuri de represiune comuniste au fost publicate încă din februarie 2008. Concret, fostul şef de Stat-Major al USLA este acuzat de activităţi de poliţie politică efectuate în două cazuri. Primul exemplu este cel al unei "persoane semnalate pentru relaţii neoficiale cu cetăţeni străini". Potrivit deciziei CNSAS, Trosca a dispus în acest caz „începerea urmăririi informative", „încadrarea informativă a titularului prin informatori", „investigaţii la domiciliul său şi la locul de naştere", „interceptarea corespondenţei şi a convorbirilor telefonice" şi „folosirea mijloacelor tehnice de ascultare". A doua situaţie la care se referă raportul CNSAS are în prim-plan „o persoană care poartă corespondenţă cu (...), care la data de 18.03.1984 a plecat legal împreună cu părinţii în SUA". Printre măsurile dispuse de Trosca la acel moment s-au numărat: "recrutarea unei surse pentru a stabili dacă obiectivul are concepţii cosmopolite şi emigraţioniste", "instalarea mijloacelor tehnice de ascultare", "interceptarea corespondenţei"şi "investigaţii la domiciliul obiectivului şi bunicii sale".
Decizia CNSAS, în urma acestui raport, este următoarea: „Domnul Trosca Gheorghe a fost agent al poliţiei politice comuniste, având gradul de maior în cadrul Direcţiei a IV-a, U.M. 11656 Bucureşti, în anii 1983 - 1985, respectiv Direcţia a IV-a, U. M. 01305 Bucureşti, în anul 1984". Deşi era previzibil ca şeful unei structuri subordonate direct fostei Securităţi să fi avut legături cu poliţia politică, menţiunile privind acest aspect din trecutul lui Trosca au lipsit aproape complet, chiar şi după 1989. Singura excepţie a avut loc în cadrul audierii lui Alexandru Cristescu, din cadrul Comisiei pentru Investigarea Evenimentelor din Decembrie 1989. În 19 aprilie 1994, fostul şef al Serviciului operaţii din cadrul USLA declara:„Trosca a rămas cu nişte percepte de la munca de contrainformaţii şi-l urmărea pe Ardeleanu (n.r.-comandantul USLA) dacă astăzi a băut un pahar de vin", dezvăluia Cristescu.
"Domnul Trosca Gheorghe a fost agent al poliţiei politice comuniste, având gradul de maior."
Decizia CNSAS
Scurta istorie a unei morţi misterioase
Colonelul Gheorghe Trosca coordona, în noaptea de 22 spre 23 decembrie 1989, trei transportoare blindate către Ministerul Apărării Naţionale, unde i se ordonase să sprijine instituţia de teroriştii aflaţi "în tufişuri". Concomitent, în sediul MApN, generalul Nicolae Militaru, numit de către Ion Iliescu ministru interimar, anunţa trupele de apărare că, în faţa ministerului, urmează să-şi facă apariţia două maşini pline cu terorişti. Odată ajunse în faţa MApN, transportoarele coordonate de către Gheorghe Trosca au fost distruse, iar echipajele USLA măcelărite de către dispozitivele de apărare ale MApN.
Momentul a fost perfect descris de către Constantin Isac, responsabilul FSN pentru legătura dintre stat şi trupele USLA, cel care se afla în noaptea de 23 decembrie 1989 lângă Trosca. „Ni s-a spus să ne oprim în faţa unui tanc cu luminile stinse. Asta însemna că exista comunicare între USLA şi MApN şi, de asemenea, cu tancul. După aceea mi s-a transmis să mă dau jos, să o iau pe lângă tancul din faţă şi să intru în minister, iar ei să-şi continuie misiunea. Nu am apucat să mai cobor, pentru că ei au tras o rafală dintr-un blindat din stânga noastră. Au fost răniţi luptătorii USLA de pe bancheta din spate (...) Am comunicat că se trage şi că avem doi răniţi. Ne-au comunicat că tancul ne va da trei semnale luminoase, după care ne va conduce. Am primit semnalele şi am făcut şi noi trei semnale. În loc să plecăm, am intrat din nou sub rafala tancului din stânga". A doua zi, trupul lui Gheorghe Trosca zăcea decapitat pe trotuarul din faţa MApN, exemplul perfect al izbândei luptei împotriva „teroriştilor".