Emisiunea „Muzeele spiritualității. Mănăstirea Putna”, în magazinele Romfilatelia

Romfilatelia a introdus în circulație o emisiune filatelică având ca tematică tezaurul spiritual al Ortodoxiei sub titlul „Muzeele spiritualității. Mănăstirea Putna”. Emisiunea este compusă din patru mărci poștale și un plic „prima zi”.

Mănăstirea Putna, prima ctitorie și locul de veșnică odihnă al marelui domn Ștefan cel Mare – „apărătorul creștinătății” – a fost sfințită la 3 septembrie 1469. Cunoscut ca unul dintre cele mai vizitate lăcașuri de cult ale Ortodoxiei, Mănăstirea Putna are și unul dintre cele mai bogate și valoroase muzee ale spiritualității, păstrând multe obiecte din vremea marelui voievod printre care manuscrise, obiecte de cult, broderii și țesături, orfevrărie și ceramică.

Mănăstirea Putna în sine, dar și muzeul Mănăstirii Putna sunt mai mult decât simple atracții turistice. Ele reprezintă un loc în care istoria, arta și spiritualitatea se unesc într-o experiență unică și de neuitat.

La 520 de ani de la trecerea în veșnicie a Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, domnul Moldovei (1457–1504), emisiunea filatelică marchează acest moment comemorativ important al istoriei și credinței neamului românesc.

Mărcile poștale ale emisiunii reproduc în imaginile lor patru exponate de mare valoare:

Coroana lui Ștefan cel Mare (valoarea nominală 2 Lei), reconstituită după imaginea din Tetraevanghelul de la Humor (1473) și după tabloul votiv de la Voroneț (circa 1492), a fost sfințită de Preafericitul Părinte Daniel la 13 august 2018.

Acoperământul de mormânt al Mariei de Mangop (1477) (valoarea nominală 5 Lei) este o capodoperă a broderiei de tradiție bizantină în Evul Mediu românesc, lucrată cu fir de argint aurit și mătase. Este cel mai vechi portret brodat în mărime naturală din România și singura piesă cunoscută care adună laolaltă toate însemnele de putere ale Imperiului Bizantin.

Maria de Mangop a fost a doua soție a lui Ștefan cel Mare, înrudită cu familia împărătească a Paleologilor. Moartea ei, în decembrie 1477, marchează începutul funcționării necropolei domnești din biserica Mănăstirii Putna, unde vor urma Bogdan (†1479) și Petru (†1480), doi fii nevârstnici ai lui Ștefan cel Mare. În iulie 1504, Ștefan cel Mare s-a alăturat membrilor familiei spre veșnica odihnă. Spune cronicarul: „atâta jeale era, de plângea toţi, ca după un părinte al său, cunoscând toţi că s-au scăpat de mult bine şi apărare. Şi după moartea lui, pân-astădzi îi dzic Sfântul Ştefan vodă”.

Cădelnița dăruită de Ștefan cel Mare la 12 aprilie 1470 (valoarea nominală  6 Lei) este cea mai veche piesă de argintărie a Mănăstirii Putna, oferită drept mulțumire lui Dumnezeu la împlinirea a 13 ani de domnie, în contextul începuturilor lăcașului monahal putnean. După un model răspândit în epocă, ea închipuie Ierusalimul Ceresc. Pe piciorul cădelniței sunt gravate stema Moldovei și, pentru prima dată, stema dinastică a lui Ștefan cel Mare. Pentru importanța simbolică și documentară, această cădelniță a fost expusă la muzee din Paris, Geneva, Stockholm, Göteborg și Londra, între anii 1925 și 1971. Cântărește peste 2,5 kg și este executată din argint aurit.

Ferecătura din 1487 a Tetraevanghelului scris de Nicodim (valoarea nominală 22 Lei), din argint aurit și pietre semiprețioase, împodobește manuscrisul realizat de ieromonahul Nicodim la Putna, în 1473, pentru Mănăstirea Humor. În acest manuscris, scena votivă cuprinde portretul în miniatură al Sfântului Ștefan cel Mare, considerat drept  cel mai apropiat de chipul real al voievodului. Prezentat în postura unui donator smerit, în genunchi, Ștefan cel Mare oferă lui Iisus Hristos și Fecioarei Maria însuși Tetraevanghelul. Pe fața ferecăturii se află icoana  Învierii lui Hristos Care scoate din adâncurile iadului pe Adam și Eva, iar pe spate este înfățișată Adormirea Maicii Domnului.

Imaginea plicului „prima zi” reproduce scena votivă din Tetraevanghelul din 1473.