Deturnarea avoionului Ryanair, a treia «operaţiune specială» a Belarusului în decurs de o săptămână

Belarusul este acuzat de „terorism de stat” după ce a deturnat un avion de pasageri pentru a aresta un jurnalist. Este a treia „operaţiune specială” a regimului Lukaşenko împotriva presei care îndrăzneşte să scoată la suprafaţă atrocităţile sale, relatează adevarul.ro.

Ziua de 23 mai 2021 va rămâne în istorie pentru o manevră nemaiîntâlnită de arestare a unui jurnalist şi opozant nedigerat de un regim. În timp ce se pregătea să părăsească spaţiul aerian al Belarusului, un Boeing 737-800 al companiei Ryanair care asigura o cursă între Atena (Grecia) şi Vilnius (Lituania) - state membre UE şi NATO -, a fost interceptat de un avion de recunoaştere MiG-29 şi a primit ordin să devieze de la traseu şi să aterizeze la Minsk. Anterior, o „alertă cu bombă” fusese raportată la bord de către agenţi sub acoperire ai KGB-ului belarus, ceea ce a permis justificarea redirecţionării aparatului de zbor. Însă nu a fost decât un act de subversiune, orchestrat în scopul arestării tânărului Roman Protasevici, prezent la bord şi care simţise încă din capitala Greciei, unde participase la o conferinţă economică, că este urmărit de agenţi secreţi. După câteva ore petrecute la Minsk, avionul a redecolat duminică seară către Vilnius, fără Protasevici şi prietena acestuia la bord, dar şi fără agenţii KGB-ului belarus.

Un incident „foarte îngrozitor” pentru pasageri şi echipaj. „Cred că este prima oară când se întâmplă aşa ceva unei companii aeriene europene”, a denunţat luni CEO-ul Ryanair, Michael O'Leary, evocând un „act de piraterie”. „Terorism de stat”, a reacţionat imediat UE, ai cărei lideri s-au întrunit luni. Acum Belarusul riscă noi sancţiuni din partea blocului comunitar. Dacă NATO şi UE au catalogat incidentul drept „grav şi periculos” şi au cerut o „anchetă internaţională”, Kremlinul, care îl ţine în braţe pe preşedintele Aleksandr Lukaşenko, supranumit „ultimul dictator al Europei”, a anunţat că aşteaptă o „evaluare sobră” a situaţiei, din partea „instanţelor internaţionale” ale aviaţiei civile, înainte de a se pronunţa pe acest subiect.

Incidentul Ryanair este a treia „operaţiune specială” din ultima săptămână împotriva jurnaliştilor care au curajul să-l conteste pe Aleksandr Lukaşenko. Pe 18 mai, forţele de securitate au intrat în redacţia ziarului Tut.by, au arestat 13 jurnalişti şi au confiscat calculatoarele. Trei zile mai târziu, au descins în studioul postului de televiziune Belsat şi au arestat şase tehnicieni.

Două jurnaliste de la Belsat sunt deja condamnate la câte doi ani de închisoare. Aproape 30 de jurnalişti sunt încarceraţi în prezent în Belarus, alături de sute de „duşmani” ai lui Lukaşenko. Doi dintre jurnaliştii arestaţi se află în greva foamei, în semn de protest faţă de practicile de tortură suferite după gratii. Practicile de tortură au fost denunţate pe larg de organizaţia pentru apărarea drepturilor omului Amnesty International, care a cules sute de mărturii în acest sens după alegerile prezidenţiale de anul trecut. În afară de practicile de tortură, Belarusul este nevoit să dea explicaţii pentru decese circumstanţe neclare în închisori. Cel mai cunoscut caz este cel al activistului politic Vitold Aşurak, care a murit acum trei zile în timp ce ispăşea o pedeapsă la cinci ani de închisoare pentru participarea la proteste anti-guvernamentale.

Aşurak a murit în penitenciar la vârsta de 50 de ani, din cauza unui infarct, după spusele autorităţilor. Svetlana Tihanovskaia, liderul opoziţiei din Belarus, este sigură că Vitold Aşurak a murit din cauza represiunii regimului. „Oamenii nu doar că suferă, ci şi mor din cauza regimului din Belarus”, a reacţionat ea pe Twitter. Anul trecut, zeci de mii de belaruşi au ieşit în stradă pentru a denunţa rezultatul alegerilor prezidenţiale, în urma cărora Aleksandr Lukaşenko a fost declarant învingător pentru a şasea oară consecutiv. Statele Unite şi UE nu au recunoscut rezultatul scutinului din cauza „fraudelor masive” constatate la vot. Opoziţia şi Ţihanovskaia au cerut alegeri, care să se desfăşoare cu respectarea standardelor internaţionale. În faţa represiunii, Statele Unite şi UE i-au pus pe Lukaşenko şi alţi zeci de oficiali şi oameni de afaceri pe listele lor de sancţiuni, îngheţându-le activele şi impunând interdicţii de viză. Totuşi, aceste sancţiuni nu l-au descurajat pe Aleksandr Lukaşenko, care se bucură de sprijinul preşedintelui rus Vladimir Putin.