Cum va arata viitorul Uniunii Europene? Cele cinci scenarii ale Comisiei Europene
Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker a prezentat, marți, Parlamentului European „Cartea albă privind viitorul Europei“, un document de aproximativ 30 de pagini, care are în vedere cinci scenarii plecând de la un status-quo și până la o Europă în mai multe viteze. Planul intitulat „Reflecții și scenarii pentru UE-27 până în 2025“ are în vedere și impactul acestora asupra diferitelor domenii ale politicii europene.
Șeful CE nu și-a exprimat vreo preferință, în acest document, însă îndeamnă statele membre UE să se inspire din el în vederea pregătirii summitului de pe 25 martie de la Bruxelles, cu ocazia marcării a 60 de ani de la semnarea Tratatului fondator al Uniunii, informează Adevărul.ro.
El a enumerat în continuare cinci posibile opțiuni pentru viitorul proiectului european, ce corespund fiecare unui nivel diferit de integrare și le-a cerut liderilor europeni să se poziționeze clar față de aceste variante.
1. Menținerea cursului actual
UE menține cursul actual, dar procesul de luare a deciziilor rămâne la fel de complicat. Juncker susține că această strategie va aduce până în 2025 doar „progrese limitate” în domeniul locurilor de muncă, economiei și monedei Euro, în vreme ce în domeniul apărării cooperarea UE „se adâncește în domeniile cercetării, industriei și dotării comune”, permițând „crearea unor capabilități militare comune și a unei solidarități financiare pentru misiuni UE în străinătate”.
În termeni de beneficii, asta ar însemna că până în 2025, aceasta ar putea însemna că europenii pot conduce automobile automatizate și conectate, dar pot întâmpina probleme atunci când trec frontierele, din cauza existenței în continuare a unor obstacole de natură juridică și tehnică. În general, europenii călătoresc peste granițe fără a trebui să se oprească pentru controale. Ca urmare a întăririi controalelor de securitate, pasagerii trebuie să ajungă la aeroport și la gară cu suficient de mult timp înainte de plecare.
A continuăm ca și până acum, ar însemna, susțin unele surse comunitare, continuarea pe mai departe „a luptei constante“ în interior blocului comunitar.
2. Totul pentru Piața Unică
UE renunță să încerce să mai rezolve problemele care o divizează, cum ar fi „imigrație, securitate și apărare”, iar cooperarea în rezolvarea acestora devine mai degrabă bilaterală, decât centralizată. UE reduce nivelul de reglementare centralizată la circa o treime. În felul acesta, până în 2025, Piața Unică devine „rațiunea de a exista”, prin întărirea circulației libere a capitalurilor și a mărfurilor, însă înăsprind-o în alte domenii, precum circulația persoanelor.
Pentru cetățenii UE asta ar însemna că până în 2025, aceasta ar putea însemna că:Trecerea frontierelor atunci când se călătorește în scop de afaceri sau de turism este îngreunată din cauza controalelor regulate. Este mai greu să se găsească un loc de muncă în străinătate, iar transferul drepturilor de pensie în altă țară nu este garantat. Persoanele care se îmbolnăvesc atunci când se află în străinătate se confruntă cu perspectiva unor facturi medicale ridicate.
3. UE cu mai multe viteze
Crearea uneia sau mai multor „coaliții ale voinței” pentru a progresa în anumite domenii, cum ar fi apărare, securitate internă, fiscalitate și politici sociale. Alte state, în fara acestor coaliții, își „rezervă posibilitatea” de a face mai mult. țările din Zona Euro se vor integra mai mult în domeniile fiscalității și chestiunilor sociale. Aceasta va însemna o Europă „cu două viteze”, în vreme ce decalajul dintre promisiuni și așteptări va începe să scadă în țările care vor decide să se integreze mai mult.
Până în 2025, aceasta ar putea însemna că:un număr de 15 state înființează o unitate de poliție și procuratură care se va ocupa de activitățile infracționale transfrontaliere. Se pot comunica imediat informații privind securitatea, dat fiind că bazele de date naționale sunt complet interconectate.
Automobilele conectate sunt utilizate pe scară largă în 12 state membre care au convenit să își armonizeze normele în materie de răspundere și standardele tehnice. Comisia consideră că acest model ar conduce la diferențe în ceea ce privește drepturile cetățenilor și nu este optimistă că guvernarea zonei euro ar putea fi finalizată.
4. Mai puține priorități
UE micșorează lista de priorități și va fi capabilă să „acționeze mai rapid și mai decisiv”. Până în 2025, aceasta ar implica consolidarea pieței unice și concentrarea pe proiectele de cercetare-dezvoltare pentru a sprijini „digitalizarea și decarbonizarea” – adică proiectele ecologice. Va fi pus un accent mai mic pe alte probleme, cum ar fi piața muncii, politicile sociale și sănătatea publică.
Până în 2025, aceasta ar putea însemna că o autoritate europeană pentru telecomunicații are competența de a elibera frecvențe pentru serviciile de comunicații transfrontaliere, precum cele utilizate de automobilele conectate. Aceasta protejează, de asemenea, drepturile utilizatorilor de telefonie mobilă și de internet, oriunde s-ar afla în UE.
O nouă Agenție europeană de combatere a terorismului contribuie la descurajarea și prevenirea unor atacuri grave, urmărind și identificând în mod sistematic suspecții. Comisia semnalează o problemă la acest scenariu-se bazează pe țările UE care să convină între ele cu privire la domeniile în care doresc să coopereze mai eficient.
Conform unor surse comunitare, dificultatea acestei opțiuni este că respectivele chestiuni sunt greu de determinat.
5. Delegarea puterii către Bruxelles
Recunoscând că actuala UE nu funcționează și că retragerea către un model mai „bilateral” nu va putea face față provocărilor globalizării, UE 27 „decide să delege mai multă putere, resurse și decizii în afara frontierelor”. În acest scenariu – improbabil, date fiind dezbinările din rândul UE – procesul decizional devine mai rapid și mai eficient. Până în 2025, aceasta ar însemna că „Europa vorbește și acționează ca un tot în economie și are un singur reprezentant în forurile internaționale”, iar o uniune de apărare este creată în colaborare cu NATO.
Până în 2025, aceasta ar putea însemna că:Europenii care doresc să depună o plângere privind un proiect propus de turbine eoliene care este finanțat de UE în zona lor locală nu pot să ia legătura cu autoritatea responsabilă, întrucât li se spune să contacteze autoritățile europene competente.
Citește și: