Când lecţiile istoriei, chiar şi cele mai recente, sunt ignorate
Introducerea unor măsuri de austeritate pentru reducerea deficitului bugetar periculos în care România a intrat la sfârșitul anului 2024 stârnește, firesc, nemulţumire, dar și uimire, de parcă societatea a fost luată prin surprindere de un fenomen neașteptat.
Se spune că memoria colectivă e scurtă, dar tocmai de aceea e bine să cunoști istorie, chiar și cea mai recentă istorie, pentru a nu repeta la nesfârșit experienţe pe deplin evitabile. Ceea ce trăim acum s-a mai întâmplat, și nu cu mult timp în urmă.
Anul 2009 a fost tot unul electoral. Nu la fel de încărcat ca 2024, dar cu alegeri prezidenţiale pe muchie de cuţit între titularul de la Cotroceni, Traian Băsescu, și contracandidatul său, Mircea Geoană. România părea să o ducă bine, în ciuda crizei financiare mondiale. Anul anterior, creșterea economică fusese uriașă, 7,1% din PIB, economia duduia, după o expresie celebră în epocă.
Dar, inevitabil, economia românească a început să simtă criza. Deja din ultimul trimestru al anului 2008 activitatea economică frâna puternic. Activitatea firmelor a încetinit, veniturile bugetare au scăzut, locurile de muncă s-au pierdut.
Dar toate aceste realităţi nu au fost luate în seamă într-un an electoral. În pofida evoluţiilor negative, promisiunile de campanie au continuat să se reverse. Cu lacrimi de bucurie în ochi, în Parlament s-a votat, între altele, o majorare substanţială a salariilor profesorilor. Urma să curgă numai lapte și miere. Numai că a venit lovitura din economia reală.
După alegeri s-a văzut că situaţia bugetară era dramatică, veniturile nu mai făceau faţă cheltuielilor, România se îndrepta vertiginos spre intrarea în faliment. În loc de lapte și miere, a venit tăierea salariilor cu 25%, dar și a multor sporuri, ceea ce a redus mult mai mult veniturile din sectorul public. Economia privată a suferit și mai mult. În același timp, Grecia a trecut printr-o experienţă și mai dramatică, și mai dureroasă, și mai costisitoare din punct de vedere social.
Te-ai fi așteptat ca, având asemenea lecţii și atât de recente, derapajul bugetar din 2024 să nu se fi putut întâmpla. Iată că nu a fost așa, am intrat cu bună știinţă într-o criză pe care ne-am provocat-o singuri, cu materialul clientului, cum s-ar zice.
Acest articol a fost publicat în numărul 282 al revistei „Historia” (revista:282), disponibil la toate punctele de distribuție a presei, în perioada 17 iulie - 14 august 2025, și în format digital pe platforma paydemic.
FOTO: Pixabay