Bolile care au decimat armata lui Napoleon în Rusia, dezvăluite de ADN-ul prelevat dintr-o groapă comună

Un nou studiu în cadrul căruia a fost analizat ADN extras din dinții a 13 soldați francezi îngropați într-o groapă comună în capitala Lituaniei, Vilnius, de-a lungul rutei retragerii, oferă o înțelegere mai profundă a suferinței îndurate de „Grande Armée”, fiind detectați doi agenți patogeni care nu au fost documentați anterior.

Descoperirea bacteriilor care cauzează febra paratifoidă și febra recurentă transmisă de păduchi a demonstrat, alături de studii anterioare, că mai multe boli circulau printre soldații deja slăbiți de frig, foame și epuizare, relatează Agerpres.

Situl din Vilnius, descoperit în 2001, conține rămășițele a aproximativ 2.000 până la 3.000 de soldați din armata lui Napoleon.

„Vilnius a fost un punct cheie pe ruta retragerii din 1812. Mulți soldați au sosit epuizați, înfometați și bolnavi. Au murit acolo într-un număr considerabil și au fost îngropați rapid, în gropi comune”, a declarat biologul și geneticianul Nicolas Rascovan, șeful unității de paleogenomică microbiană de la Institutul Pasteur din Paris, autor principal al studiului publicat în jurnalul științific Current Biology.

„Frigul, foametea și tifosul au fost de mult timp evidențiate, însă rezultatele noastre arată că febra paratifoidă și febra recurentă transmisă de păduchi au fost, de asemenea, prezente și ar fi putut contribui la debilitate și mortalitate”, a adăugat Rascovan.

Febra paratifoidă este transmisă în general prin apă sau alimente, cu simptome ce includ febră, dureri de cap, dureri abdominale, diaree sau constipație, slăbiciune și uneori erupții cutanate. Forma de febră recurentă detectată este transmisă prin păduchi de corp și provoacă episoade de febră mare recurentă, cu dureri de cap, dureri musculare și slăbiciune.

În cadrul studiului, patru dintre cei 13 soldați analizați au fost testați pozitiv pentru bacteria febrei paratifoide și doi pentru bacteria care provoacă febra recurentă. Simptomele celor două afecțiuni corespund celor descrise în relatările istorice despre retragere.

Un studiu din 2006 care a analizat ADN de la 35 de soldați din același cimitir a detectat agenții patogeni responsabili de tifos și de febra de tranșee, boli ce provoacă simptome similare cu cele ale febrei paratifoide și febrei recurente. Noul studiu nu a depistat tifosul și febra de tranșee.

Napoleon a condus Marea Armată în cadrul unei invazii în Rusia din 1812, mărșăluind spre Moscova, însă campania sa a eșuat, iar el a fost nevoit să se retragă din cauza unor factori precum diminuarea proviziilor, contraatacurile și începutul iernii rusești brutale.

Retragerea din Rusia a lui Napoleon Bonaparte și a Marii Armate conduse de acesta, în 1812, a fost un eveniment cataclismic, ce a marcat începutul sfârșitului imperiului și dominației sale personale în Europa, aproximativ 300.000 de soldați pierind, dintr-o forță care număra inițial aproximativ o jumătate de milion de persoane.

Noul studiu nu cuantifică impactul general al agenților patogeni nou identificați și nici nu stabilește că aceștia s-ar fi răspândit în rândul întregii armate, însă ajută la explicarea complexității medicale a retragerii.

_{Foto sus: Retragerea lui Napoleon din Moscova, pictură de Adolph Northen din 1851 (© Wikimedia Commons)}