Alexandru Muraru: Basarabia nu a fost „ocupată” de către România în 1918, așa cum afirmă Vladimir Putin, ci realipită, în urma unor procese democratice și realități istorice. Narațiunile istorice false sunt parte a unui război hibrid purtat de Rusia

Deputatul PNL Alexandru Muraru, reprezentantul special al Guvernului pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului şi Xenofobiei, precizează, într-un comunicat de presă, că Basarabia nu a fost „ocupată” de către România în 1918, la finalul Primului Război Mondial, așa cum afirmă Vladimir Putin, ci realipită, în urma unor procese democratice și realități istorice. Muraru subliniază că narațiunile istorice false sunt parte a unui război hibrid purtat de Federația Rusă.

„Basarabia nu a fost „ocupată” de către România în 1918, la finalul Primului Război Mondial, așa cum afirmă președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, ci realipită, în urma unor procese democratice și realități istorice. Revizionismul, tezele disimulatorii despre trecut și denaturarea adevărului istoric nu fac decât să consolideze realitatea că narațiunile istorice false sunt parte a unui război hibrid purtat de Federația Rusă”, afirmă reprezentantul special al Guvernului pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului şi Xenofobiei.

Alexandru Muraru subliniază că articolul de opinie al președintelui Federației Ruse, Vladimir Putin, intitulat „Despre unitatea istorică a rușilor și ucrainenilor” – în care face trimitere și la Bucovina de Nord și Basarabia, iar despre cea din urmă spune că „a fost ocupată de către România în 1918”, la finalul Primului Război Mondial – „reprezintă o altă denaturare semnificativă a adevărului istoric și o ultragiere a memoriei celor care au purtat idealurile de libertate și democrație pentru Basarabia”.

Bucovina a făcut parte din ținutul istoric al Moldovei dintotdeauna, până când a fost anexată de Monarhia Habsburgică în 1775, iar Basarabia, teritoriul dintre Prut și Nistru, a fost anexată prin Tratatul de la București din 1812 de către Imperiul Rus. Nu doar victoriile militare din Primul Război Mondial sau intervenția armatei au stat la temelia României Mari, ci actul de voință al națiunii române și al locuitorilor majoritari români din teritoriile alipite de către imperiile – ce au dominat scena continentală până la finalul Marelui Război – care au răspuns unei realități istorice. Desăvârșirea unității naționale a românilor la 1918 s-a înfăptuit prin actele de unire de la Chișinău, Cernăuți și Alba-Iulia, în timp ce tratatele de pace care le-au dat consacrarea internațională au fost semnate în anii 1919-1920., precizează Muraru.

„Așadar, România nu a «ocupat» Basarabia și nici Bucovina de Nord în 1918, ci le-a realipit la în urma unor procese democratice prin care populația majoritar românească din aceste provincii și-a exprimat dorința de unire cu Regatul României. Spre deosebire de raptul teritorial la care rușii au recurs atunci când au anexat samavolnic teritoriul dintre Prut și Nistru, unirea cu Regatul României de la 1918 s-a realizat pe baza dreptului autodeterminării și în urma votului Sfatului Țării care era cel mai reprezentativ organism politic al cetățenilor din Basarabia. Acest vot a fost liber și democratic”, precizează deputatul.

Alexandru Muraru mai menționează că Bucovina de Nord și Basarabia au fost anexate de către Rusia sovietică în urma pactului Ribbentrop – Molotov din august 1939 pe care tezele centrale și discursul oficialilor de la Moscova evită să îl amintească. „Prin acest pact, s-au împărțit sferele de influență în Europa între Germania nazistă și Rusia sovietică, iar în protocolul adițional secret Basarabia era «alocată» lui Stalin, la înțelegere cu Hitler. Anexarea Bucovinei de Nord a venit în urma lăcomiei liderului sovietic care, inițial, dorea să anexeze toată Bucovina, deși U.R.S.S. nu avea niciun drept istoric ori național, la fel ca în cazul Basarabiei.”

Anexarea „doar” a Bucovinei de Nord de către U.R.S.S. în 26-28 iunie 1940 s-a făcut în urma tensiunii diplomatice sovieto-germane generate de ieșirea U.R.S.S. din limitele acordului de delimitare a sferelor de interesele din august septembrie 1939, provincie nemenționată în articolul 3 al protocolului adițional al pactului Ribbentrop – Molotov, mai arată Muraru.

„Aceste puncte de vedere enunțate de către președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, care utilizează revizionismul, tezele disimulatorii despre trecut și denaturarea adevărului istoric fac parte din recuzita istoriografică cunoscută post-sovietică rusă de aproape 100 ani, un semnificativ război hibrid, și au rolul de a construi narațiuni istorice false pentru a-și justifica visele post-imperiale, expansioniste, care încearcă să conteste realitățile geopolitice stabilite prin tratatele internaționale și principiile democratice pe baza cărora s-au construit și funcționează statele și instituțiile secolelor XX-XXI”, încheie reprezentantul special al Guvernului pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului şi Xenofobiei.