Academicianul Răzvan Theodorescu a murit la vârsta de 83 de ani

Vicepreședintele Academiei Române, Răzvan Theodorescu, a murit luni, la vârsta de 83 de ani, anunță Muzeul Național al Satului "Dimitrie Gusti", într-un comunicat publicat pe pagina de Facebook a instituției.

Istoric de artă, doctor în ştiinţe istorice, Preşedintele Secţiei de Arte, Arhitectură şi Audiovizual a Academiei Române, Secretar general al Asociaţiei Internaţionale de Studii Sud-Est Europene, Profesor la Universitatea de Arte, Membru titular al Academiei Române din 2000 (corespondent - 1993). Razvan Theodorescu a fost director general al Televiziunii Române (1990-1992) și ministru al Culturii (2000-2004).

„Sunt mândru că aparțin unui popor inteligent, unui popor care a știut să treacă prin istorie, a știut să fie luptător la nevoie, oportunist la nevoie și trădător la nevoie. În ceea ce privește personalitățile, nația română stă pe umerii a trei titani: unul este poetul național, Mihai Eminescu, unul este istoricul național, Nicolae Iorga, și cel de-al treilea este dramaturgul național, Ion Luca Caragiale”, declara acum ceva timp într-un interviu Răzvan Theodorescu.

Născut la 22 mai 1939, în Bucureşti, este absolvent al Colegiului Naţional „Cantemir-Vodă“ și licenţiat al Facultăţii de istorie a Universităţii Bucureşti (1963). Tot la Universitatea din Bucureşti obține titlul de doctor în ştiinţe istorice, în anul 1972, conform Academiei Române.

Şi-a început cariera ştiinţifică în 1963 în cadrul Institutului de Istoria Artei „G. Oprescu“, unde a fost cercetător până în anul 1990 şi unde a deținut șapte ani funcția de director adjunct ştiinţific. Şi-a axat încă de la început opera ştiinţifică pe studierea artei vechi româneşti şi a artei medievale sud-est europene, ca şi pe analiza unor capitole mai puţin cunoscute ale civilizaţiei vechi româneşti şi balcanice, domenii în care a făcut o serie de descoperiri şi în legătură cu care a elaborat teze ştiinţifice importante, preluate şi de literatura universală de profil (teoria „coridoarelor culturale“, teoria tipologiei „oamenilor noi“ ca ctitori, teoria despre momentum princeps şi începuturile artei sud-est europene în Evul Mediu).

Începând cu 1971 a fost implicat în conducerea unor organisme şi instituţii de complexităţi variate. În perioada 1971-1977 a fost director adjunct ştiinţific la Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu“ al Academiei Române, preşedinte al Radio Televiziunii Române între 1990-1992 și Membru al Consiliului Naţional al Audiovizualului între 1992-2000. În perioada 1993-1995 a deținut funcția de preşedinte al Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice. Din 1997 este șeful Catedrei UNESCO de Studii Sud-Est Europene din Universitatea de Arte. Patru ani ministru al Culturii şi Cultelor și senator de Iași (2000 -2004); senator de Botoșani între 2004 -2008. Ambasador Naţional al programului ONU „Alianţa Civilizaţiilor“ din 2009.

Activitate didactică

În 1987 a devenit conferenţiar asociat la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu“, astăzi Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti, unde din 1990 este profesor. Tot în 1990 devine Rector al Universității Naţională de Arte din Bucureşti, iar din 2004 este șef de catedră.

Cursuri predate: Istoria Artei Vechi Româneşti, Tipologia Artei Sud-Est Europene, Tipologia Orientului Creştin, Istoria Civilizației Europene.

În anul 2000 a fost ales rector al Universităţii Media. Este profesor asociat al Universităţii „Danubius“ din Galaţi, al Universităţii „Apollonia“ din Iaşi și al Universităţii „Spiru Haret“ din Bucureşti. În perioada 2010-2011 a fost profesor asociat invitat la Colegiul Naţional de Apărare.

Din 2010 este expert coordonator la Şcoala postdoctorală a Academiei Române, specializarea „Valorificarea identităţilor culturale în procesele globale“.

_{Foto sus: Academicianul Răzvan Theodorescu (foto: Eduard Enea / Adevărul)}