The Roaring 20ÔÇÖsÔÇŁ Cultura ╚Öi Societatea ├«n S U A ├«ntre 1919 1929   de la extazul  prosperit─â╚Ťii la agonia crizei jpeg

The Roaring 20ÔÇÖsÔÇŁ Cultura ╚Öi Societatea ├«n S.U.A ├«ntre 1919-1929 - de la extazul prosperit─â╚Ťii la agonia crizei

­čôü Istorie contemporan─â
Autor: Teofil Teleuca

The Roaring 20ÔÇÖs(,,Anii Exuberan╚ŤeiÔÇŁ) a fost o perioad─â de mare stabilitate politic─â ╚Öi extraordinar─â dezvoltare economic─â,cultural─â ╚Öi social─â a S.U.A dintre anii 1919-1929.Pentru prima dat─â ├«n istoria ╚Ť─ârii,mai mul╚Ťi cet─â╚Ťeni americani locuiau ├«n ora╚Öe dec├ót la ferme,remarc├óndu-se astfel o spectaculoas─â evolu╚Ťie a popula╚Ťiei urbane fa╚Ť─â de cea rural─â1.

Valoarea averii totale a americanilor a cunoscut o cre╚Ötere mai mult dec├ót dubl─â ├«ntre 1920 ╚Öi 19292. Rezultatul direct al acestui fapt a fost atragerea cet─â╚Ťenilor americani ├«ntr-o nefamiliar─â, dar din ce ├«n ce mai influent─â societate de consum,prin intermediul c─âreia a avut loc at├ót dezvoltarea la scar─â larg─â,c├ót ╚Öi achizi╚Ťionarea unor bunuri precum automobilele,telefoanele,radiourile ╚Öi aparatele electrocasnice.3  Un alt aspect important al acestei perioade este legat de dezvoltarea fulminant─â a Mass-Mediei,creat─â pe fundamentul Industriei Publicit─â╚Ťii de Mas─â,aceasta centr├óndu-╚Öi aten╚Ťia asupra vie╚Ťii celebrit─â╚Ťilor din acele zile,├«n special a eroilor din sport ╚Öi a starurilor din Cinematografie,pe fondul apari╚Ťiei unor noi cinema-uri somptuoase ╚Öi a unor stadioane imense,dar ╚Öi al faptului c─â fiecare ora╚Ö avea proprii suporteri ai echipei locale de baseball sau fotbal american4.

 ,,The Roaring 20ÔÇÖsÔÇŁ a fost o perioad─â ce a generat numeroase trend-uri sociale ╚Öi culturale, dou─â dintre cele mai populare ,,Flapper GirlsÔÇŁ,domni╚Öoarele ╚Öi doamnele tunse ├«n stil bob,ce uneori purtau rochii extravagante ╚Öi fuste scurte,alteori c─âm─â╚Öi ╚Öi pantaloni ce le confereau un aer masculin,sfid├ónd ├«n mod clar vechile moravuri victoriene,acestea devenind dintr-odat─â figuri emancipate ale societ─â╚Ťii ╚Öi ,,Jazz CultureÔÇŁ ce va reprezenta simbolul petrecerilor fastuoase,cu decoruri luxuriante,costuma╚Ťii de ultima mod─â ╚Öi extravagante,stropite din plin cu whiskey,╚Öampanie ╚Öi martini ╚Öi rampa de lansare unor muzicieni de Jazz extraordinari precum Louis Armstrong,Duke Ellington,Paul Whitman,Ray Miller ╚Öi al╚Ťii.

Chiar ╚Öi a╚Öa,aceast─â perioad─â a avut ╚Öi reversul ei,fiind marcat─â de numeroase scandaluri politice,ascensiunea Ku Klux Klan-ului ,fundamentalismul religios al societ─â╚Ťii americane ├«n privin╚Ťa ,,Teoriei Evolu╚ŤionisteÔÇŁ,├«ns─â cea mai spinoas─â ╚Öi dezastruoas─â dintre toate aceste probleme a fost cea a Crizei Economice din 1929,cauzat─â de lipsa activelor cet─â╚Ťenilor din b─âncile americane ╚Öi implicit,de incapacitatea de a mai ├«mprumuta fonduri financiare pentru pl─âtirea datoriei de r─âzboi Marii Britanii,Fran╚Ťei ╚Öi Germaniei(principalul vinovat pentru pagubele din r─âzboi),acest eveniment tragic ├«ncheind aceast─â perioad─â de prosperitate,fast ╚Öi fericire absolut─â a na╚Ťiunii americane.

image

Duke Ellington,unul dintre cei mai faimo╚Öi c├ónt─âre╚Ťi de Jazz ai anilor 1920,reprezentant de marc─â a grup─ârii de arti╚Öti ,,Rena╚Öterea HarlemuluiÔÇŁ,ce ╚Öi-a c├ó╚Ötigat notorietatea c├ónt├ónd ├«ntre 1923-1940 ├«n Cotton Club din New York(Sursa: https://courses.lumenlearning.com/boundless-ushistory/chapter/the-roaring-twenties/ )

,,American Way of LifeÔÇŁ

    Aceast─â sintagm─â este una dintre cele mai cunoscute c├ónd vine vorba de civiliza╚Ťia american─â.Ea define╚Öte preeminen╚Ťa,domina╚Ťia pe care o exercit─â Statele Unite ale Americii ├«n plan cultural mai ├«nt├ói asupra Europei Occidentale ╚Öi apoi,asupra ├«ntregii lumi.(prin participarea ╚Öi c├ó╚Ötigarea at├ót a Primului,c├ót ╚Öi a celui de Al Doilea R─âzboi Mondial) prin exportarea nu numai a unor inova╚Ťii tehnologice,ci ╚Öi culturale precum Jazz-ul,├«mbr─âc─âmintea,romanele ╚Öi filmele americane.5 Mai mult dec├ót at├ót,la nivel emo╚Ťional,el se refer─â la spiritul na╚Ťionalist american al tuturor celor care ader─â la urm─âtoarele principii:Principiul Vie╚Ťii, Principiul Libert─â╚Ťii ╚Öi Principiul Ob╚Ťinerii Fericirii,la acestea se adaug─â,un set comun de expresii ╚Öi cuvinte folosite(,,slang-ul americanÔÇŁ) ╚Öi obiceiurile americane.

,,American Way of LifeÔÇŁ a fost principalul ideal cultural ce a ajutat la dezvoltarea unor opere unice,de o valoare extraordinar─â pentru Cultura American─â Interbelic─â ├«n Domeniile Literaturii,Muzicii ╚Öi Cinematografiei Americane.

   Literatura american─â din Perioada Interbelic─â a cunoscut o dezvoltare remarcabil─â ,influen╚Ťat─â fiind de apari╚Ťia ╚Öi dezvoltarea a 2 curente literare de o importan╚Ť─â extraordinar─â din aceast─â perioad─â:,,Genera╚Ťia Pierdut─âÔÇŁ ╚Öi ,,Rena╚Öterea HarlemuluiÔÇŁ.

   ,,Genera╚Ťia Pierdut─âÔÇŁ era reprezentat─â de o serie de tineri autori,dezilu╚Ťiona╚Ťi ╚Öi cu o percep╚Ťie cinic─â despre realitate ├«n urma experin╚Ťelor la care luaser─â parte ├«n Primul R─âzboi Mondial sau despre care auziser─â. Acest termen se refer─â,adesea,la ilu╚Ötrii scriitori americani ai acelei perioade care tr─âiau la Paris,├«n anii 1920-1930,precum Ernest Hemingway,F.Scott Fitzgerald sau Gertrude Stein. Ace╚Öti expatria╚Ťi americani scriau romane ╚Öi nuvele,prin care ├«╚Öi exprimau resentimentele,dezam─âgirea pe care o aveau fa╚Ť─â de materialismul ╚Öi individualismul acelei perioade care era remarcabil de ostentativ.6

image

Ernest Hemingway în 1923, în poza sa din pașaport (Sursa:https://courses.lumenlearning.com/boundless-ushistory/chapter/the-roaring-twenties/ )

Mai mult dec├ót at├ót, termenul ,,Genera╚Ťia Pierdut─âÔÇŁ apare pentru prima dat─â ├«n romanul lui Ernest Hemingway, ,,Fiesta. Soarele r─âsareÔÇŁ,a c─ârui ac╚Ťiune e centrat─â pe via╚Ťa unor expatria╚Ťi americani din Europa, din anii 1920 ╚Öi care ├«ncarneaz─â foarte bine stilul de via╚Ť─â ╚Öi mentalitatea post-r─âzboi a genera╚Ťiei expatriate.7  Hemingway ├«i atribuie apari╚Ťia ╚Öi originalitatea acestei sintagme Gertrudei Stein, care ├«i era, pe atunci, mentor ╚Öi principala sus╚Ťin─âtoare financiar─â8.

Povestea acestei sintagme st─â ├«n felul urm─âtor. ├Än cartea lui, ,,S─ârb─âtoarea continu─âÔÇŁ, publicat─â dup─â moartea sa ╚Öi a Gertrudei Stein, Hemingway, dezv─âluie faptul c─â aceast─â titulatur─â venea,actualmente, de la proprietarul unui garaj care trebuia s─â-i repare ma╚Öina Gertrudei. C├ónd mecanicul de acolo nu a reu╚Öit s─â-i recondi╚Ťioneze ma╚Öina pe gustul ei, proprietarul i-a spus lui Stein (numele de familie al Gertrudei) c─â cei tineri erau u╚Öor de ╚Ťinut ├«n fr├óu, controlabili, pe c├ónd b─ârba╚Ťii care aveau ├«ntre 25-35 de ani ╚Öi fuseser─â martori ai Primului R─âzboi Mondial puteau fi considera╚Ťi ,,une generation perdueÔÇŁ9. Rev─âz├óndu-se cu Hemingway, Gertrude Stein i-a povestit scena, ad─âug├ónd urm─âtoarele cuvinte: ,,Asta este ceea ce sunte╚Ťi. Asta este ceea ce voi to╚Ťi sunte╚Ťi...voi, to╚Ťi tinerii care a╚Ťi servit ├«n r─âzboi. O genera╚Ťie pierdut─âÔÇŁ10 .

Marele Gatsby, capodopera lui F.Scott Fitzgerald ap─ârut─â ├«n 1925, ce capteaz─â ├«n mod viu,fascinant ╚Öi realist at├ót evolu╚Ťia misteriosului milionar Jay Gatsby,o prosopografie conturat─â ├«n lumini ╚Öi umbre, a West Egg-ului,cartierul ├«n care noii ├«mbog─â╚Ťi╚Ťi(antreprenori,proprietari,jurnali╚Öti,politicieni) duc o via╚Ť─â lipsit─â de griji,chiar opulent─â,plin─â de petreceri luxuriante ╚Öi a pove╚Ötii de dragoste complicate dintre aceasta ╚Öi Daisy Buchanan,so╚Ťia magnatului Tom Buchanan reprezint─â crea╚Ťia model a ,,Genera╚Ťiei PierduteÔÇŁ prin temele identit─â╚Ťii pierdute ╚Öi a nevoii de a construi ├«n sine, idei pentru care Fitzgerald are o mare preocupare ╚Öi care sunt caracteristice at├ót acestei crea╚Ťii,c├ót ╚Öi altora ale autorului. Din aceast─â genera╚Ťie mai fac parte ╚Öi scriitori care nu erau printre cei care ├«l ├«nso╚Ťiser─â pe Hemingway ├«n peregrinarea sa la Paris precum John Dos Passos, Waldo Pierce, Allan Seeger, John Steinbeck, Aldous Huxley sau Henry Miller.11

       Cel de al doilea curent literar ce a jucat un rol crucial ├«n dezvoltarea Literaturii Americane Interbelice a fost reprezentat de ,,Rena╚Öterea HarlemuluiÔÇŁ. Aceast─â mi╚Öcare a avut ca scop prezentarea literaturii ╚Öi artei afro-americane, care se dezvolta rapid ├«n perioada anilor 1920 sub numele mai sus men╚Ťionat, mi╚Öcare denumit─â dup─â cartierul ,,Harlem-ul NegruÔÇŁ (locuit ├«n mod tradi╚Ťional de popula╚Ťia afro-american─â din zon─â), parte a ora╚Öului New York.12 La acea vreme,aceast─â rede╚Öteptare cultural─â a fost cunoscut─â drept ,,Noua Mi╚Öcare Neagr─âÔÇŁ ╚Öi a fost reprezentat─â de scriitori notabili precum Langston Hughes, Zora Neale Hurston, Arna Bontemps ╚Öi Virginia Houston13. Pe l├óng─â importan╚Ťa sa literar─â, Harlem-ul a jucat un rol extraordinar ├«n dezvoltarea unor stiluri de dans precum ,,CongaÔÇŁ, ,,CharlestonÔÇŁ sau ,,FoxtrotÔÇŁ ╚Öi a unor cluburi de dans,precum ,,Apolo TheaterÔÇŁ sau ,,Cotton ClubÔÇŁ,unde oameni din toate p─âturile sociale,rasele ╚Öi clasele se adunau s─â socializeze ╚Öi s─â se distreze.

              Scriitori marcan╚Ťi ai Literaturii Americane Interbelice

F. Scott Fitzgerald- P─ârintele romanului citadin american (24 septembrie,1896- 21 decembrie,1940)

image

F.Scott Fitzgerald al─âturi de so╚Ťia sa,Zelda,1921 (Sursa: https://www.britannica.com/biography/F-Scott-Fitzgerald)

F.Scott Fitzgerald a fost unul dintre m─âre╚Ťii creatori ai literaturii americane,cel mai de seam─â reprezentant al ,,Genera╚Ťiei PierduteÔÇŁ. Acesta s-a n─âscut la 24 septembrie 1896, ├«n ora╚Öul Saint Paul din statul Minnesota,fiind singurul fiu al lui Mary McQuillan,descendent─â a unei familii catolice ce se stabilise ├«n aceast─â zon─â din Perioada Molimei Cartofilor, de la 1850 , ob╚Ťin├ónd o mic─â avere din pr─âv─âlia pe care o avea ╚Öi a lui Edward Fitzgerald,un antreprenor s─âr─âcit de afacerea sa falimetar─â cu mobil─â,ce a devenit ├«n cele din urm─â,v├ónz─âtor la firma ,,Procter&GamblerÔÇŁ,singurul s─âu motiv de m├óndrie fiind acela c─â,pe linia de descenden╚Ť─â a t─ât─âlui s─âu era urma╚Öul lui Francis Scott Key,cel care a compus imnul S.U.A, ,,Star Spangled BannerÔÇŁ14. Copil─âria lui F.Scott Fitzgerald nu a fost una dintre cele mai fericite ╚Öi lipsite de griji,├«ntruc├ót din cauza meseriei tat─âlui s─âu,familia trebuia s─â tot schimbe domiciliul,├«ntre Buffalo ╚Öi Syracuse,2 ora╚Öe din nordul statului New York,p├ón─â c├ónd a pierdut ╚Öi acest loc de munc─â,├«n 1908,hot─âr├ónd s─â se ├«ntoarc─â ├«n St.Paul ╚Öi s─â tr─âiasc─â din averea so╚Ťiei lui.15

Determinat s─â reu╚Öeasc─â ├«n via╚Ť─â sa de scriitor, de imagina╚Ťia sa bogat─â ╚Öi de spiritul optimist,u╚Öor influen╚Ťat de toate promisiunile vie╚Ťii boeme, a urmat mai ├«nt├ói,cursurile ,,Saint Paul Academy ÔÇť ├«ntre 1908-1910, acolo unde,pe c├ónd avea 13 ani, a v─âzut lumina zilei prima sa crea╚Ťie literar─â: o povestire poli╚Ťist─â,publicat─â ├«n revista ╚Öcolii16. La 15 ani,a fost trimis de familie s─â urmeze cursurile liceului catolic din New Jersey ,,Newman SchoolÔÇŁ ├«ntre 1911-1913,unde P─ârintele Sigourney Fay ├«i observ─â talentul literar ╚Öi-l ├«ncurajeaz─â s─â-l perfec╚Ťioneze. ├Än cele din urm─â decide s─â se ├«nscrie la Princeton University , locul unde-╚Öi va des─âv├ór╚Öi talentul literar ╚Öi va ob╚Ťine faima pe care ╚Öi-o dorea. Acolo, ├«i cunoa╚Öte pe Edmund Wilson ╚Öi John Peale Bishop, primul devenind mai t├órziu un prolific scriitor,iar cel de al doilea un prolific poet,reu╚Öind s─â lege o prietenie pe via╚Ť─â cu cei doi, ╚Öi devine o figur─â emblematic─â ├«n ,,Triangle ClubÔÇŁ,un prestigios grup de dramaturgie din universitate.17 Tot acolo, se ├«ndr─âgoste╚Öte pentru prima dat─â de Ginevra King,un simbol al frumuse╚Ťii absolute al acelor vremuri,├«ns─â dragostea lor se termin─â foarte repede, Fitzgerald abandon├ónd brusc Princeton ├«n primv─âra lui 191718.

├Än continuare, evenimentele din via╚Ťa sa iau o turnur─â haotic─â,repezit─â: Astfel,se ├«ntoarce ├«n toamna lui 1917,la Princeton University, dar pierde toate func╚Ťiile la care r├óvnise, apoi se ├«nroleaz─â ├«n armat─â pentru a participa la ac╚Ťiunile Corpului Expedi╚Ťionar American ale Generalului John Pershing din Fran╚Ťa, iar ├«n iulie 1918, ├«n timp ce se afla la unitatea sa militar─â din Montgomery, statul Alabama pentru a-╚Öi des─âv├ór╚Öi stagiul militar, o cunoa╚Öte pe Zelda Sayre, fiica unui judec─âtor al Cur╚Ťii Supreme din Alabama, urm├ónd s─â aib─â parte de o poveste de dragoste fantastic─â,plin─â de dramatism (├«ntruc├ót Zelda ├«i refuz─â prima cerere ├«n c─âs─âtorie din cauza situa╚Ťie financiare instabile) ╚Öi intens mediatizat─â de presa vremii.19  ├Än cele din urm─â,se c─âs─âtore╚Öte cu aceasta ├«n 1921.

Dintr-o dat─â, ├«ns─â, ,,Acest col╚Ť al ParadisuluiÔÇŁ , primul s─âu roman, cel ce portretizeaz─â mentalitatea noului tineret american, ├«i aduce un succes colosal,ce-i deschide calea spre cariera literar─â fulminat─â ce-i va caracteriza restul vie╚Ťii, devenind scriitor pentru prestigioasele editoriale literare Scribner ╚Öi Saturday Evening Post .Vor mai urma alte 2 opere devenite succese majore ale carierei sale literare ╚Öi anume ,,Cei frumo╚Öi ╚Öi blestema╚ŤiÔÇŁ(1922), ╚Öi ,,Marele GatsbyÔÇŁ(1925), devenit cel mai citit ╚Öi popular roman al s─âu dup─â moartea lui F.Scott Fitzgerald,ciclul ascensiunii sale fiind ├«ncheiat de ,,Bl├ónde╚Ťea Nop╚ŤiiÔÇŁ(1934),un e╚Öec absolut ├«n opinia criticilor literari.

├Än cele din urm─â, sec─âtuit ├«n urma luptei sale cu alcoolismul,problem─â ce i-a deteriorat ireversibil starea fizic─â ╚Öi psihic─â a scriitorului ╚Öi afectat de c─âderile nervoase ale Zeldei, so╚Ťia lui, ├«n ciuda faptului c─â ob╚Ťinuse,├«n 1937,un post de scenograf la Hollywood iar problemele sale financiare se diminuaser─â, F.Scott Fitzgerald moare ├«n urma unui infarct miocardic la 21 decembrie 1940,l─âs├óndu-╚Öi ├«n van romanul pe care ├«ncepuse s─â-l scrie,├«n octombrie 1938, despre Hollywood, ,,Ultimul mogulÔÇŁ(povestea protagonistului ei, Irving Stahr, fiind inspirat─â din cea a produc─âtorului Irving Thalberg, pe care Fitzgerald ├«l ╚Ötia foarte bine) ╚Öi ├«ntreaga carier─â literar─â impresionant─â.20

Prin complexitatea personajelor prezente ├«n operele sale,prin ├«mbinarea naivit─â╚Ťii provinciale cu exuberan╚Ťa ,,Visului AmericanÔÇŁ, fapt remarcabil ├«n multe din operele sale ╚Öi prin minu╚Ťiozitatea, complexitatea ╚Öi mirajul inefabil al construc╚Ťiei situa╚Ťiilor din operele sale, F.Scott Fitzgerald, poate fi considerat,pe drept cuv├ónt ,,p─ârintele literaturii moderne americaneÔÇŁ

Semnifica╚Ťia Muzicii Jazz ├«n opera lui F.Scott Fitzgerald

image

De la publicarea primei sale crea╚Ťii literare, ,,Povestiri din Epoca JazzuluiÔÇŁ(1922) ╚Öi p├ón─â mai t├órziu,├«n cariera sa, scriitorul F.Scott Fitzgerlad a fost ireversibil influen╚Ťat de muzica Jazz,o tem─â care se reg─â╚Öe╚Öte peste tot ├«n opera sa, de la volumul de povestiri men╚Ťionat mai sus ╚Öi p├ón─â la capodopera sa literar─â, romanul ,,Marele GatsbyÔÇŁ. ├Äntr-adev─âr, nimeni nu poate nega faptul c─â scriitorul F.Scott Fitzgerald (a╚Öa cum sus╚Ťin o bun─â parte a cunosc─âtorilor operei sale) a creat acest termen.21 

Cu toate acestea,termenul ,,JazzÔÇŁ ├«╚Öi f─âcuse apari╚Ťia ├«naintea public─ârii acestei prime crea╚Ťii literare (├«n perioada anilor 1890-1900, c├ónd deja existau mici forma╚Ťii de jazz ├«n Louisiana, Tennesse ╚Öi Chicago, iar ├«n 1907, apare Dixieland Recording Studio, ├«n Louisiana) ├«ns─â folosirea lui de c─âtre autor, mai ales ├«n opera sa capital─â, ,,Marele GatsbyÔÇŁ, ├«n mod incontestabil, i-a adus o popularitate imens─â acestui stil muzical22. Ast─âzi, aceast─â denumire, ,,Jazz AgeÔÇŁ reprezint─â, pur ╚Öi simplu, o imagine evocatoare a anilor 1920, at├ót din perspectiva culturii academice c├ót ╚Öi pop23.

Mai mult dec├ót at├ót,trasarea descenden╚Ťei Jazz-ului, oric├ót de complicat─â ni s-ar p─ârea realizarea acestui demers cultural, un fapt este clar: acela c─â...ea este str├óns legat─â de mo╚Ötenirea cultural─â afro-american─â,reprezint─â o produc╚Ťie cultural─â afro-american─â. A╚Öadar, ori dec├óte ori, F.Scott Fitzgerald men╚Ťiona termenul ,,JazzÔÇŁ ├«n operele sale literare, se referea, ├«n mod ascuns, la comunitatea afro-american─â,at├ót ├«ntr-un mod pozitiv,c├ót ╚Öi peiorativ. 24

Pozitiv, ├«ntruc├ót era un mare sus╚Ťin─âtor al acestui stil muzical,original ╚Öi care ├«ndepartase toate barierele sociale ╚Öi culturale dintre oameni la acea vreme, c├ót ╚Öi peiorativ, deoarece era predispus s─â recurg─â la stereotipuri rasiale, s─â aib─â o atitudine rasist─â cu privire la drepturile socio-politice ale acestei comunit─â╚Ťi,c├ónd ap─âreau personaje negre ├«n operele sale,le construia- o combina╚Ťie de departe extrem de ciudat─â de atitudini pentru perioada ├«n care tr─âia autorul F.Scott Fitzgerald.

├Än concluzie, perioada anilor 1920 a fost una a exuberan╚Ťei, desf─ât─ârii ╚Öi bel╚Öugului,exact a╚Öa cum spunea ╚Öi autorul:,, ÔÇťIt was an age of miracles, it was an age of art, it was an age of excess, and it was an age of satire.ÔÇŁ25 , muzica Jazz reprezent├ónd, ├«n ciuda tuturor stereotipurilor ╚Öi a viziunilor negative asupra popula╚Ťia afro-americane,un incredibil fenomen muzical avant la lettre,un fapt cultural definitoriu ce surprinde ├«n toat─â splendoarea muzicii sale,atmosfera exuberant─â a societ─â╚Ťii americane din anii 1920-1929.

Ernest Hemingway-romancierul experien╚Ťei (22 iulie,1899- 2 iulie,1961)

Clipboard02 jpg jpeg

Ernest Hemingway, așezat la masa de lucru ( Sursa: https://lithub.com/the-vulnerable-private-writings-of-ernest-hemingway/ )

Ernest Hemingway a fost un alt reprezentant str─âlucit al ,,Genera╚Ťiei PierduteÔÇŁ,un scriitor de o precizie,intensitate ╚Öi tehnic─â literar─â uluitoare. S-a f─âcut remarcat prin stilul concis al scrierilor sale ╚Öi t─âria de caracter a protagoni╚Ötilor din romanele sale,fapt demonstrat ├«n ultima sa nuvel─â, ,,B─âtr├ónul ╚Öi mareaÔÇŁ, cea pentru care i s-a acordat Premiul Nobel ├«n 1954.

Acesta s-a n─âscut la 22 iulie 1899, ├«n Cicero,o suburbie din Chicago, fiind fiul lui Grace Hall Hemingway ╚Öi al doctorului Clarence Edmonds Hemingway26. A frecventat mai multe ╚Öcoli publice ╚Öi a ├«nceput s─â scrie pe c├ónd era la liceu,├«ns─â nu putem spunem c─â aceste perioade ale vie╚Ťii sale au fost cele mai fericite, ├«ntruc├ót nu era deloc pl─âcut de profesorii s─âi,din cauza hiperactivit─â╚Ťii ╚Öi a caracterului s─âu rebel.├Än schimb,verile petrecute al─âturi de familia lui la Lacul Wallon, din nordul statului Michigan au fost singurele momentele de care ├«╚Öi aducea aminte cu mare bucurie ╚Öi care au contat cel mai mult ├«n copil─âria lui27.

La absolvirea liceului,├«n 1917,dornic s─â dea piept,s─â ├«nfrunte pericolele Primului R─âzboi Mondial, despre care auzise multe pove╚Öti,nu se va ├«nscrie la facultate,ci se va angaja ca reporter de r─âzboi pentru cotidianul ,,The StarÔÇŁ.├Än ciuda faptului c─â a fost respins ├«n repetate r├ónduri la ├«nrolarea ├«n armat─â,din cauza unei probleme la ochi, Hemingway a reu╚Öit ├«n cele din urm─â, s─â ob╚Ťin─â un post de voluntar la unit─â╚Ťile de ambulan╚Ť─â ale ,,Crucii Ro╚Öii AmericaneÔÇŁ,merg├ónd chiar mai departe de at├ót ╚Öi d├ónd dovad─â de un curaj extrem la aproape 19 ani, ne├«mplini╚Ťi ├«nc─â,fiind r─ânit la data de 9 iulie 1918, pe Frontul Italo-Austriac la Fossalta di Piave,urm├ónd,din cauza acestui fapt,s─â petreac─â o lung─â perioad─â de timp ├«ntr-un spital din Milano ╚Öi s─â fie decorat pentru eroismul s─âu28. Din aceast─â perioad─â a r─âzboiului ╚Öi a convalescen╚Ťei dateaz─â ╚Öi scurtul ╚Öi intensul episod romantic dintre el ╚Öi infirmiera Agnes Kurowsky,ce avea grij─â de el,dar care ├«i va refuza cererea ├«n c─âs─âtorie(episod ce va fi mai t├órziu,portretizat ├«n detaliu, ├«n romanul ,,Adio,armeÔÇŁ,ce va ap─ârea ├«n1929).

Dup─â terminarea r─âzboiului,Ernest Hemingway ├«╚Öi va recalibra aten╚Ťia c─âtre scris ╚Öi va pleca la Paris, ├«n calitate de corespondent extern al ziarului ,,Toronto StarÔÇŁ.Primind sfaturile ╚Öi ├«ncurajarea altor colegi ilu╚Ötri din domeniul literar precum F.Scott Fitzgerald,Gertrude Stein ╚Öi Ezra Pound,iar ├«n 1925,prima pic─âtur─â dintr-un vast ocean de opere apar╚Ťin├ónd lui Hemingway, o colec╚Ťie de povestiri numit─â ,,├Än timpurile noastreÔÇŁ va ap─ârea,la New York,dup─â ce ini╚Ťial,fusese publicat─â la Paris,cu un an mai devreme.

Apoi, ├«n 1926,dintr-odat─â...atinge un succes fabulos,succes pe care l-a r├óvnit ╚Öi respins,├«n acela╚Öi timp,de-a lungul ├«ntregii sale vie╚Ťi prin publicarea romanului ,,Fiesta.S─ârb─âtoarea continu─âÔÇŁ, roman centrat pe descrierea experien╚Ťei unui grup de expatria╚Ťi dezn─âd─âjdui╚Ťi din Fran╚Ťa ╚Öi Spania ╚Öi ├«n cadrul c─ârui apare pentru prima dat─â termenul de ,,Genera╚Ťia Pierdut─âÔÇŁ,aceast─â lucrare reprezent├ónd primul s─âu succes literar,transform├óndu-l ├«ntr-un scriitori de talie interna╚Ťional─â.29 Ascensiunea lui Don Hemingway continu─â,acesta public├ónd ├«n acela╚Öi an volumul de povestiri ,,V├ónturile de prim─âvar─âÔÇŁ,o parodie la adresa c─âr╚Ťii lui Sherwood Anderson, ,,Un r├ós ├«ntunecatÔÇŁ, m─âiestria prozei sale scurte fiind completat─â de alte volumele de nuvele precum ,,B─ârba╚Ťi f─âr─â femeiÔÇŁ(1927) ╚Öi ,,C├ó╚Ötig─âtorul nu prime╚Öte nimic ÔÇŁ(1933).├Äns─â,toate aceste ├«ncerc─âri literare sunt ├«ntrecute ├«n mod incotestabil de ,,Adio,arme!ÔÇŁ, primul roman al acestuia din 1929,ce rememoreaz─â,prin intermediul pove╚Ötii secundare ,cea ce se ├«nt├ómplase ├«ntre el ╚Öi infirmiera Agnes ├«n realitate. Astfel,romanul spune povestea locotenentului american ,Frederic Henry care se ├«ndr─âgoste╚Öte de infirmiera britanic─â Catherine Barkley, ce ├«l ├«ngrijea.30 Aceasta r─âm├óne ├«ns─ârcinat─â cu el,dar trebuie s─â se ├«ntoarc─â la post,├«ntruc├ót ├«n r─âzboi, datoria e mai presus de orice. Astfel,Henry dezerteaz─â de pe front dup─â dezastrul B─ât─âliei de la Caporetto din 1917,pentru a-╚Öi salva m─âcar dragostea,plec├ónd cu ea ├«n Elve╚Ťia,├«ns─â,├«n cele din urm─â,at├ót Catherine c├ót ╚Öi copilul mor la na╚Ötere,Henry tr─âind,├«n toat─â fiin╚Ťa sa,deziluzia ╚Öi cruzimea r─âzboiului31. Ciclul este finalizat de ,,Pentru cine bat clopoteleÔÇŁ din 1940, roman inspirat din experien╚Ťa pe care Hemingway o tr─âie╚Öte ├«n calitate de corespondent de r─âzboi ├«n cadrul ,,R─âzboiului Civil SpaniolÔÇŁ dintre 1936-1939 ╚Öi nuvela ,,B─âtr├ónul ╚Öi MareaÔÇŁ din 1952,ultima crea╚Ťie literar─â a acestuia,o capodoper─â ce glorific─â puterea fiin╚Ťei umane de a se autodep─â╚Öi,de a deveni supraom dac─â este posibil,chiar ╚Öi ├«n cele mai inextricabile circumstan╚Ťe, fapt reflectat de lupta pescarului cu prada sa.├Än cheie politic─â,romanul reprezint─â lupta acerb─â de la ├«nceputul R─âzboiului Rece dintre S.U.A ╚Öi U.R.S.S.

Via╚Ťa amoroas─â a lui Ernest Hemingway a fost una intens─â, dar ├«n acela╚Öi timp complicat─â, din cauza tulbur─ârilor sale de personalitate ╚Öi a masculinit─â╚Ťii uneori exacerbate, violente,fapt ce a fost intens mediatizat de toate cotidienele vremii.Acesta a fost c─âs─âtorit de 4 ori:cu Hadley Richardson ,├«ntre 1921 ╚Öi 1927,cu Pauline Pfeiffer ├«ntre 1927 ╚Öi 1940,cu Martha Gelhorn ├«ntre 1940 ╚Öi 1945 ╚Öi ├«n cele din urm─â,cu Mary Welsh,din 1946 ╚Öi p├ón─â la moartea sa ╚Öi a avut 3 copii:John Hadley Nicanor(pe c├ónd era ├«mpreun─â cu Hadley),n─âscut ├«n 1923, Patrick (pe c├ónd era ├«mpreun─â cu Pauline), n─âscut ├«n 1928 ╚Öi Gregory(tot cu Pauline), n─âscut ├«n 1931.

Motiva╚Ťia pe baza c─âreia Comitetul Literar ├«i acord─â Premiul Nobel lui Ernest Hemingway este urm─âtoarea:,,pentru deosebita st─âp├ónire a artei narative,recent demostrat─â prin publicarea nuvelei B─âtr├ónu ╚Öi marea ╚Öi pentru influen╚Ťa pe care a exercitat-o asupra scrierilor contemporaneÔÇŁ32.

├Än cele din urm─â,distrus de anxietatea din interiorul sufletului s─âu,pe care nu o mai putea st─âp├óni, Ernest Hemingway se sinucide,├«mpu╚Öc├óndu-se ╚Öi moare,la 2 iulie,1961,l─âs├ónd ├«n urm─â o impresionant─â oper─â literar─â ├«n care portretizeaz─â caractere puternice,gata s─â fac─â orice pentru a-╚Öi salva onoarea ╚Öi iubirea,pline de masculinitate ╚Öi determinare ╚Öi cadre extrem de bine conturate, fie c─â vorbim de frontul Italian din Primul R─âzboi Mondial sau dealurile Africii de Est, put├ónd fi considerat ,,un scriitor de for╚Ť─âÔÇŁ, ,, un chirurg al literaturiiÔÇŁ,ce a disec╚Ťionat situa╚Ťii ╚Öi personaje cu o luciditate exact─â ╚Öi ├«nsp─âim├ónt─âtoare,un timid jurnalist ce a devenit un titan al literaturii,influen╚Ť├ónd ├«n mod deosebit at├ót literatura modern─â american─â,c├ót ╚Öi pe cea britanic─â ╚Öi mondial─â.

3. John Steinbeck- Bardul proletariatului american, (27 februarie,1902- 20 decembrie,1968)

Clipboard01g jpg jpeg

(Sursa: https://www.biography.com/writer/john-steinbeck)

John Steinbeck, ultimul, dar nu cel din urm─â scriitor pe care am ales s─â-l prezint din aceast─â triad─â a ,,Genera╚Ťiei PierduteÔÇŁ, este dintre cei mai de seam─â reprezentan╚Ťi(al─âturi de William Faulkner, creatorul, par excellance prin acribia,sinceritatea ╚Öi veridicitatea descrierilor realizate cu privire la efectele dezastruoase ale Marii Crize provocate asupra sudului Statelor Unite ale Americii ,o zon─â ├«nc─â puternic marcat─â de spiritul patriarhal ╚Öi burghez ale celor c├óteva familii de latifundiari ce se mai g─âseau acolo la acea vreme, ai Romanului Realist American) ai Realismului American, prin for╚Ťa,precizia ╚Öi sinceritatea descrierilor sale lugubre,deprimante ╚Öi emo╚Ťionante asupra efectele severe ce-╚Öi fac sim╚Ťite prezen╚Ťa ├«n peisajul din Vestul Statelor Unite ale Americii,din timpul Marii Crize Economice.(1933-1939)

Acesta se na╚Öte la 27 februarie, 1902, ├«n micu╚Ťul or─â╚Öel Salinas,din statul California, ├«ntr-o familie care nu are o situa╚Ťie financiar─â prea grozav─â.33  Tat─âl s─âu, John Ernst Steinbeck,├«n speran╚Ťa c─â Fortuna ├«i va sur├óde ├«ntr-o zi ╚Öi va reu╚Öi s─â ob╚Ťin─â un trai relativ ├«ndestulat pentru copii s─âi, ├«╚Öi ├«ncercat norocul, conduc├ónd mai multe mici afaceri, pentru a reu╚Öi s─â ofere p├óinea cea de toate zile necesar─â familiei sale. Astfel, acesta a de╚Ťinut, mai ├«nt├ói, un mic magazin de cereale ╚Öi furaje, apoi ╚Öi-a pus bazele propriei sale mici afaceri agro-alimentare, conduc├ónd o fabric─â de f─âin─â, pentru ca ├«n cele din urm─â, s─â devin─â func╚Ťionar la Trezoreria Comitatului Monterey,├«n timp ce mama sa, Olive Hamilton Steimbeck,fusese profesoar─â 34. ├Än ciuda lipsurilor materiale considerabile pe care le-a ├«nfruntat familia sa, putem spune c─â, scriitorul a avut, fiind ├«nconjurat de cele 3 surori ale sale ╚Öi de peisajul natural deosebit al Californiei, plin de c├ómpuri verzi ╚Öi m─ânoase, iazuri r─âcoroase ╚Öi p─âduri maiestuoase de o frumuse╚Ťe extatic─â), ├«n cea mai mare parte a primilor s─âi ani din via╚Ť─â, o copil─ârie fericit─â.35  Adolescentul Steinbeck era o fiin╚Ť─â timid─â, dar de o inteligen╚Ť─â remarcabil─â,form├óndu-╚Öi din copil─ârie, o fascina╚Ťie deosebit─â pentru frumuse╚Ťea ╚Öi bog─â╚Ťi peisajului c├ómpenesc,a p─âm├óntului din jurul s─âu(ceea ce ne conduce la ideea c─â,asemeni lui Liviu Rebreanu care accentueaz─â p├ón─â la exasperare, importan╚Ťa p─âm├óntului ca element de elevare a situa╚Ťiei materiale precare a protagonistului s─âu ,Ion din romanul omonim, Steinbeck va folosi acela╚Öi motiv principal ├«n majoritatea operelor sale, dar nu pentru a-l figura ca un mijloc de parvenire social─â, ci ca unul de subzisten╚Ť─â al personajelor sale, greu ├«ncercate de efectele economice cumplite ale Marii Crize) mai ales al celui din Valea Salinas, pe care o va insufla ╚Öi ├«n operele sale de mai t├órziu36. Astfel, potrivit m─ârturiilor mai multor istorici literari americani, John Steinbeck decide s─â devin─â scriitor la v├órsta de 14 ani, ├«ncuin├ódu-se ├«n camera sa,pentru a-╚Öi crea starea de introspec╚Ťie l─âuntric─â ,necesar─â pentru a scrie poezii ╚Öi pove╚Öti.37

├Än 1919, acesta se ├«nscrie la Stanford University din California(o decizie care avea rolul,mai degrab─â, de a le face pe plac p─ârin╚Ťilor s─âi dec├ót orice altceva), ├«ns─â mai t├órziu, se va dovedi c─â majoritatea cursurilor universitare la care acesta particip─â, nu-i vor fi de niciun folos38. Astfel, c─â , ├«n urm─âtorii 6 ani(1919-1925), va frecventa universitatea cu intermiten╚Ťe, p├ón─â c├ónd,├«n cele din urm─â,├«n 1925,decide s─â o p─âr─âseasc─â,f─âr─â a-╚Öi ob╚Ťine m─âcar licen╚Ťa . Ajuns pe drumuri, cu un viitor c├ót se poate de incert ╚Öi ├«nainte ca operele sale s─â ob╚Ťin─â faima mult r├óvnit─â, Steinbeck decide(asemeni unui alt monstru sacru al Literaturii Realiste Universale, Franz Kafka,care a lucrat la societatea de asigur─âri a tat─âlui s─âu)s─â se ├«ntre╚Ťin─â ca lucr─âtor manual ├«n paralel cu activitatea sa literar─â, aceste experien╚Ťe oferind un plus de originalitate ╚Öi o frumuse╚Ťe aparte, stranie a descrierilor vie╚Ťilor muncitorilor din operele sale.39

Primele romane ale lui autorului, Cupa de AurÔÇŁ(1929),respectiv ,,Paji╚Ötile ParadisuluiÔÇŁ(1932) ╚Öi ,,Unui Dumnezeu NecunoscutÔÇŁ(1933) nu sunt deloc bine primite de criticii literari americani, fiind catalogate drept ni╚Öte opera complet ratate, spre dezam─âgirea lui Steinbeck. Cu toate acestea, el nu se las─â prea afectat de aceste e╚Öecuri de la ├«nceputul carierei sale literare ╚Öi continu─â s─â scrie. Astfel, perseveren╚Ťa aceasta nesf├ór╚Öit─â de a deveni un scriitor important ╚Öi de-a╚Öi c├ó╚Ötiga un loc de frunte ├«n ,,Panteonul Literaturii AmericaneÔÇŁ ├«i este pe deplin r─âspl─âtit─â, odat─â cu apari╚Ťia romanului ,,Cartierul TortillaÔÇŁ din 1935(ce descrie ├«ntr-un ton evocativ, plin de afec╚Ťiune ╚Öi umor,vie╚Ťile, cu bucuriile ╚Öi greut─â╚Ťile lor deopotriv─â ale unui mic grup de prieteni mexicani,de pe coasta Californiei, ├«n zilele de dup─â Primul R─âzboi Mondial),devenind un scriitor de seam─â ├«n societatea literar─â american─â.41

Tonul p├ón─â de cur├ónd afectuos, plin de umor al operelor sale se transform─â, ├«ntr-unul necru╚Ť─âtor de auster, odat─â cu apari╚Ťia urm─âtorului s─âu roman, ,,O b─ât─âlie dubioas─âÔÇŁ(1936),o oper─â realizat─â ├«n stilul clasic al reportajului, ce relateaz─â ├«ntr-un mod c├ót mai realist ╚Öi detaliat,desf─â╚Öurarea unei greve,realizat─â de un grup muncitorii agricoli ╚Öi proletari marxi╚Öti,cei din urm─â fiind ╚Öi cei care pun um─ârul la organizarea ei.42 Aceasta este urmat─â de romanul ,,Despre oameni ╚Öi ╚ÖoareciÔÇŁ(1937), oper─â care ├«l va face ╚Öi mai faimos,o poveste tragic─â despre leg─âtura complex─â ╚Öi misterioas─â dintre 2 muncitori migran╚Ťi,ce a fost de asemenea,adaptat─â pentru a fi reprezentat─â ├«n spectacole de teatru ╚Öi film. ├Äns─â, gloria absolut─â ├«n lumea literaturii, Steinbeck o va cunoa╚Öte de abia odat─â cu publicarea romanului ,,Fructele M├ónieiÔÇŁ,oper─â ce va deveni un succes literar imediat ╚Öi incredibil ├«n ├«ntreaga lume.Aceasta dezv─âluie povestea unei familii deposedate de capacitatea financiar─â impresionant─â pe care o de╚Ťinea, ce migreaz─â din Oklahoma(pentru a sc─âp─â din calea ,,Marii SeceteÔÇŁ,ce f─âcea pr─âp─âd ├«n zon─â) ├«n California, sper├ónd s─â ob╚Ťin─â un trai mai bun acolo, dar care,ajung ├«n cele din urm─â,s─â fie exploata╚Ťi de sistemul nescrupulos al economiei agrare americane43.

Dup─â succesul editorial ╚Öi financiar fabulos, ob╚Ťinut cu ,,Fructele M├ónieiÔÇŁ, scriitorul decide s─â plece, al─âturi de biologul Edward F.Ricketts ├«n Mexic, pentru a cerceta ╚Öi a aduna exemplare de via╚Ť─â marin─â, iar colaborarea fructuoas─â a celor doi duce la apari╚Ťia lucr─ârii ,,Marea lui CortezÔÇŁ(1941), un fascinant ╚Öi detaliat studiu cu privire la fauna marin─â a Golfului Californiei44. Totodat─â, Steinbeck lucreaz─â , ├«n timpul celui de Al Doilea R─âzboi Mondial(1942-1945), ├«n calitate de correspondent pentru Armata S.U.A .

Perioada Postbelic─â, cea a sf├ór╚Öitului carierei literare a lui Steinbeck (care include ╚Öi opera ,,C─âl─âtorii cu Charlie:├Än c─âutarea AmericiiÔÇŁ, din 1962,un autentic ghid ├«n variant─â literar─â despre experien╚Ťele tr─âite de autor,al─âturi de fiul s─âu, Charley Steinbeck ├«n timpul peregrin─ârii lor de-a lungul Americii ) coincide cu cea a ultimelor 3 ├«ncerc─âri literare majore( romanele ,,Str─âlucirea arz─âtoareÔÇŁ,1950 ; ,,La r─âs─ârit de EdenÔÇŁ,1952 precum ╚Öi ,,Iarna nemul╚Ťumirii noastreÔÇŁ,1961)45. Prin intermediul acestora, autorul caut─â s─â-╚Öi redob├óndeasc─â statutul de romancier major pe care ├«l avusese ├«n procesul cre─ârii ,,Literaturii Interbelice AmericaneÔÇŁ, ├«ns─â toate cele 3 romane sunt catalogate, ├«n ochii criticilor literari americani, drept e╚Öecuri absolute.Pentru a-╚Öi salva reputa╚Ťia artistic─â, c├ót─â o mai avea, Steinbeck decide s─â scrie scenariile unor filme ca ,,Satul uitatÔÇŁ(1941) ╚Öi ,,Viva ZapataÔÇŁ(1952), ce se dovedesc a fi adev─ârate succese cinematografice, precum ╚Öi ale unor adapt─âri cinemoatografice dup─â operele sale ,,PerlaÔÇŁ(1948) ╚Öi ,,Poneiul Ro╚ÖuÔÇŁ(1949), catalogate de aceast─â dat─â,drept e╚Öecuri cinematografice absolute, care ├«ncheie,pe deplin, cariera literar─â(╚Öi cinematografic─â) prodigioas─â a acestuia .├Än ultimii ani ai vie╚Ťii sale, ├«n ciuda faptului c─â prime╚Öte Premiul Nobel pentru Literatur─â ├«n 1962, autorul nu se va mai bucura deloc de faima literar─â de odinioar─â.

├Än cele din urm─â, bolnav,complet epuizat de ambi╚Ťia sa nesf├ór╚Öit─â de a deveni un scriitor faimos ╚Öi de cumplita lupt─â pe care o dusese cu timiditatea ╚Öi s─ârac, Steinbeck moare, ├«n urma unui infarct miocardic, la 20 decembrie 1968, la New York.

Muzica (studiu de caz) Dezvoltarea ,,Jazz CultureÔÇŁ ╚Öi efectele acesteia asupra evolu╚Ťiei societ─â╚Ťii americane ├«n Perioada Prohibi╚Ťiei

Atunci c├ónd men╚Ťion─âm sintagma ,,Muzic─â JazzÔÇŁ,ne g├óndim adeseori la concepte precum ,,Perioada Interbelic─âÔÇŁ,emancipare,schimbare,petreceri fastuoase sau la arti╚Ötii care au f─âcut istorie ├«n cadrul acestui gen muzical ├«n anii 1920 precum Duke Ellington,Louis Amstrong, King Oliver ╚Öi nu numai.Practic,percepem Jazz-ul ca o form─â de muzic─â revolu╚Ťionar─â,o art─â.├Äns─â ea a fost mai mult dec├ót at├ót.A fost..un stil de via╚Ť─â ├«n sine,o cultur─â a deschiderii,toleran╚Ťei ╚Öi liberei distrac╚Ťii care i-a apropiat pe oameni ├«n vremurile de restri╚Öte ale Prohibi╚Ťiei(1920-1933).

  Astfel, ,,Legea VolsteadÔÇŁ( care interzicea comercializarea oric─ârui tip de alcool ├«n baruri,restaurante sau magazine, intrat─â ├«n vigoare la 17 ianuarie 1920) a dus la ascensiunea fulminant─â a muzicii jazz ├«n acea perioad─â prin apari╚Ťia unei culturi na╚Ťionale a cluburilor de noapte subterane ├«ntre 1920-192946. Aceast divertisment de mas─â a fost puternic sus╚Ťinut de puterea financiar─â extraordinar─â ╚Öi rela╚Ťiile sociale extinse ale unor legende ale Mafiei Americane Interbelice precum Al sau Ralph Capone ├«n Chicago sau Owney Madden ├«n New York ce se luptau cu ├«nd├órjire pentru a-i ob╚Ťine pe cei mai buni muzicieni sau cele mai bune trupe de jazz care s─â vin─â ╚Öi s─â c├ónte ├«n barurile lor ilegale,astfe ├«nc├ót s─â capteze un public c├ót mai numeros ╚Öi fidel.47 Cultura cluburilor de noapte ilegale a fost un factor decisiv ├«n propulsarea spectaculoas─â a carierelor unor mae╚Ötrii ai Jazz-ului din anii 1920 precum Louis Armstrong,King Oliver,Duke Ellington,Paul Whiteman sau Bix Beiderbecke ╚Öi a Jazz-ului ├«n sine ca o form─â de art─â muzical─â,aduc├ónd totodat─â profituri substan╚Ťiale pentru ╚Öefii crimei organizate.

Totodat─â, ,,Jazz AgeÔÇŁ,sintagm─â creat─â de autorul F.Scott Fitzgerald ├«n timpul scrierii romanului ,,Marele GatsbyÔÇŁ a reprezentat o perioad─â de liberalizare a moravurilor sociale ╚Öi emancipare a statutului femeii.Ca o recunoa╚Ötere deplin─â a libert─â╚Ťii lor,dup─â ce acestora li s-a acordat dreptul de vot ├«n 1919,au fost la r├óndul lor primite, ├«n noile loca╚Ťii subterane.48 Astfel, multor femei tinere au dus o lupt─â cr├óncen─â cu vechile moravuri ╚Öi idei victoriene ,preluate ╚Öi de societatea tradi╚Ťional─â american─â, resping├ónd cu ├«nver╚Öunare comportamentele mult prea feminine sau moda victorian─â,devenind reprezenta ale noi mi╚Öc─âri ,,FlappersÔÇŁ sau asa cum ├«i pl─âcea aceluia╚Öi F.Scott Fitzgerald s─â le denumeasc─â,├«n mod ironic, ,,adev─ârate dame de societateÔÇŁ,domni╚Öoare ce aveau p─ârul tuns bob,cu rochii din satin sau catifea,ce purtau p─âl─ârii sau chiar c─âm─â╚Öi b─ârb─âte╚Öti ╚Öi mai presus de toate acestea,se afi╚Öau la petreceri band sau chiar fum├ónd,lucru absolut intolerabil pentru doamnele mai ├«n v├órst─â din ├«nalta societate.Combina╚Ťia petrecerilor udate din bel╚Öug cu whiskey, gin ╚Öi ╚Öampanie ╚Öi muzic─â Jazz a portretizat cel mai bine atmosfera vie,haotic─â ╚Öi fascinant─â a ,,Anilor Turbulen╚ŤiÔÇŁ,perioad─â ce , totodat─â, a inspirat apari╚Ťia unor stiluri noi ╚Öi noncomformiste de dans precum ,,CharlestonÔÇŁ , ,,Fox Trot, ,,ShimmyÔÇŁ sau ,,Lindy HopÔÇŁ.49

Nu ├«n ultimul r├ónd,popularitatea extraordinar─â a muzicii Jazz ╚Öi evolu╚Ťia ei au dus ├«n acela╚Öi timp ╚Öi la dezvoltarea industriei muzicale.Astfel,├«n aceast─â perioad─â,apar ├«n baruri ╚Öi restaurante, primele fonografe ac╚Ťionate pe baza introducerii unei monede,de o slab─â calitate a sunetului, acestea asigur├ónd atmosfera al─âturi de piane electrice ╚Öi alte instrumente muzicale ce func╚Ťionau ca forme ietine ale divertismentului de mas─â. Industria Muzical─â,aflat─â ├«ntr-un stadiu incipient cunoa╚Öte un salt remarcabil ├«n evolu╚Ťia instrumentelor specifice muzicii Jazz odat─â cu introducerea,de c─âtre Compania American─â de Instrumente Muzicale din Michigan a primului aparat de ├«nregistrare electronic,care era o culme a tehnologiei muzicale,├«ntruc├ót putea reda 20 de melodii

Ascultarea muzicii Jazz,odat─â cu apari╚Ťia acestor inova╚Ťii,de pe discuri,acum de o calitate vizibil ├«mbun─ât─â╚Ťit─â a sunetului,a devenit repede un obicei popular ├«n baruri,unul care a men╚Ťinut popularitatea muzicii Jazz de atunci,pentru urm─âtorii 30-40 de ani ,c├ónd rock nÔÇÖroll-ul avea s─â produc─â o nou─â revolu╚Ťie cultural─â ├«n S.U.A

Radioul ╚Öi Cinematografia American─â - Noi forme ale ,,culturii de mas─âÔÇŁ

Anii 1920 au reprezentat apari╚Ťia ╚Öi ascensiunea radioului ca fenomen al ,,culturii de mas─âÔÇŁ,acesta fiind principalul mediu de transmitere a informa╚Ťiei ├«n aceast─â perioad─â.Aparatele de radio erau ini╚Ťial scumpe, dar se dovedeau a fi un mediu revolu╚Ťionar de transmitere a informa╚Ťiilor ╚Öi de asugurare a divertismentului cet─â╚Ťenilor(├«ntruc├ót transmiteau prin intermediul undelor radio concerte jazz,meciuri de baseball,de fotbal american,spectacole de stand-up,care erau un fenomen nou al divertismentului american,dar care a prins la public din acele zile ╚Öi p├ón─â acum,c├ónd americanii sunt mari fani ai emisiuni de divertisment difuzate ├«n fiecare s├ómb─ât─â seara, ,,Saturday Night ShowÔÇŁ, prezentate de Jimmy Fallon.Poate de acolo a ├«nceput totÔÇŽ)50. Mai mult dec├ót at├ót,reclamele de la radio au devenit elementul esen╚Ťial ├«n dezvoltarea marketing-ului de mas─â ╚Öi a importan╚Ťei sale economice,care a dus la dezvoltarea culturii de mas─â ce a dominat societatea american─â ├«ntre 1920-1929.

 ,,Era de Aur a RadiouluiÔÇŁ a ├«nceput dup─â Primul R─âzboi Mondial, odat─â cu lansarea primului program de ╚Ötiri de la radio,├«n Detroit,la data de 31 august 1920,urmat de apari╚Ťia primului post comercial de radio,├«n Pittsburgh,├«n acela╚Öi an. 51Apoi,conceptul s-a dezvoltat ╚Öi mai mult,ap─âr├ónd re╚Ťele na╚Ťionale de radio prin lansarea ,,National Broadcasting System ÔÇŁ din 1926 ╚Öi a ,,Columbia Broadcasting System ÔÇť ├«n 1927.├Än mod deloc surprinz─âtor,1927 a fost,totodat─â,anul,├«n care Comisia Federal─â a Radioului din S.U.A a introdus o nou─â legisla╚Ťie,astfel ├«nc├ót s─â se asigure faptul c─â Guvernul juca ╚Öi el un rol semnificativ ├«n cre╚Öterea ╚Öi supravegherea impactului pe care aceast─â industrie ├«l avea asupra publicului.Programele de radio cuprindeau o diversitate de formate ╚Öi genuri, cu show-uri asem─ân─âtoare celor difuzate la tv ast─âzI(doar c─â pe atunci erau transmise prin intermediul undelor radio) precum telenovelele,show-uri de cultur─â general─â sau talente,comedii sau programe pentru copii,precum ╚Öi buletine de ╚Ötiri sau transmsiuni de la evenimentele sportive.

Un al doilea mijloc al dezvoltarea al ,,culturii de mas─âÔÇŁ a fost Cinematografia.Astfel putem ascensiunii sale fulminante ,care ├«ncepe din acest moment ╚Öi dureaz─â p├ón─â ├«n zilele noastre,expansiune asigurat─â ╚Öi de fundamentele solide create de industria cinematografic─â american─â ├«n primele 2 decenii ale secolului XX52. La ├«nceputul anilor 1920,majoritatea filmelor americane erau realizate ├«n micul cartier Hollywood din Los Angeles( devenit mai t├órziu ,,Mecca Cinematografiei AmericaneÔÇŁ) sau ├«n apropierea lui,pe Coasta de Vest,├«n timp ce unele filme(realizate mai ales de Studioul ,,ParamountÔÇŁ) erau realizate ├«n New Jersey sau ├«n cartierul Astoria din Long Island.Acestea deveniser─â adev─ârate afaceri profitabile(al c─âror capital de investi╚Ťii totaliza la acea vreme mai mult de 2 mil.de dolari, ├«ns─â profiturile ob╚Ťinute de pe urma realiz─ârii unui film ce avea o mare audien╚Ť─â la momentul vizion─ârii,puteau fi la r├óndul lor,duble,chiar triple),acelea╚Öi teatre oferind func╚Ťii duble(puteau fi pe r├ónd s─âli de teatru ╚Öi apoi s─âli de cinema,ceea ce ├«nsemna c├ó╚Ötiguri duble)53 .A╚Öadar putem spune c─â un prim beneficiu al apari╚Ťiei filmului ca element al ,,culturii de mas─âÔÇŁ a fost atragerea oamenilor,unirea tuturor categoriilor sociale,├«n jurul acestei noi arte ├«ntruc├ót era ieftin─â ╚Öi profitabil─â,oamenii form├ónd cozi impresionante pentru a merge fie ├«n cinematografele de cartier,fie ├«n ,,palatele somptuoase ale filmuluiÔÇŁ a╚Öa cum erau cunoscute la ├«nceput,loca╚Ťiile unde se puteau viziona filme.Astfel, mul╚Ťi oameni nu ╚Ötiu c─â,perioada anilor 1920-1930 a fost perioada celei mai mari produc╚Ťii de filme de lung-metraj din ├«ntreaga Istorie a Cinematografiei Americane (cu o medie de 800 de filme realizate pe an fa╚Ť─â de doar 500 pe an,├«ntr-un an bun pentru produc╚Ťia cinematografic─â american─â),publicul mare av├ónd un rol ├«nsemnat ├«n marcarea acestui moment extraordinar de la ├«nceputurile filmelor americane

  Majoritatea filmelor realizate ├«n aceast─â perioad─â erau cele mute,ele reprezent├ónd produsul principal al industriei cinematografice,dar desprinz├óndu-se de r─âd─âcinile lor de vodevil(a╚Öadar se eliberaser─â de tot ceea ce ├«nsemna genul dramatic ╚Öi comedia facil─â,cu ac╚Ťiune neverosimil─â,reprezentat─â de acest gen,dorind s─â ilustreze realitatea uman─â exact a╚Öa cum era,f─âr─â ├«nfloriturile inutile din comediile ieftine).54 Mai mult dec├ót at├ót deveniser─â mai mari(d.p.d.v al lungimii rolei de filmat sau mai lungi,din punct de vedere al duratei ac╚Ťiunii ),mai scumpe din punct de vedere al realiz─ârii lor ╚Öi mai bine editate din punct de vedere al imaginii. Ele erau create ├«n stilul ,,liniei de produc╚ŤieÔÇŁ, ├«n care produc╚Ťia era fragmentat─â ╚Öi organizat─â ├«n diverse etape de realizare (Scrierea,Crearea Costumelor,Machierea ╚Öi ├«n cele din urm─â,Realizarea filmului).Chiar ╚Öi primele filme realizate ├«n aceast─â perioad─â erau organizate ├«n tipuri/genuri, av├ónd replici, decoruri, costume ╚Öi personaje pe care, publicul amator de filme le putea recunoa╚Öte instant.Genurile de film cele mai des realizate erau filmele de ac╚Ťiune cu b─ât─âu╚Öi,blockbuster-ele istorice ╚Öi melodramele,de╚Öi au fost produse toate genurile de film de-a lungul acestei decade.55 Aceast─â mare diversitate de filme realizate a ├«nsemnat,├«n acela╚Öi timp o mare diversitate de roluri,roluri ce au condus la apari╚Ťia ╚Öi ascensiunea unor mari actori ai acelei perioade precum Douglas Fairbanks,Gloria Swanson,Rudolf Valentino,Norma Shearer,Greta Garbo ╚Öi mul╚Ťi al╚Ťii,cu to╚Ťii av├ónd o contribu╚Ťie extraordinar─â la dezvoltarea Cinematografiei Americane Interbelice.

           Produc╚Ťia de filme a variat de la melodrame pasionale la pove╚Öti din Biblie,acestea fiind specialitatea regizorului Cecille B.DeMille p├ón─â la western-uri(precum cel realizat de Cruze, ,,The Covered WagonÔÇŁ),filme horror,filme de r─âzboi , primul documentar sau film narativ de non fic╚Ťine(,,Nanook of The NorthÔÇŁ ,realizat de documentaristul Robert Flaherty),filme romantice,science-ficton sau comedii(realizate de mae╚Ötrii ai comediei mute precum Chaplin,Keaton sau Lloyd).

            ├Än concluzie,putem observa faptul c─â,at├ót Radioul c├ót ╚Öi Cinematografia au jucat un rol esen╚Ťial ├«n dezvoltarea ,,culturii de mas─âÔÇŁ,├«ntruc├ót au atras un mare num─âr de oameni,populariz├óndu-le, au transmis informa╚Ťia mult mai u╚Öor unui num─âr mai mare de oameni (├«n cazul documentarelor,al filmelor istorice ╚Öi al radioului) ╚Öi au reu╚Öit s─â democratizeze divertismentul,prin transmiterea filmelor ├«n cinematografe,respective a evenimentelor sportive,a concertelor de jazz ╚Öi muzic─â simfonic─â,a show-urilor umoristice sau a teatrului radiofonic,toate prin intermediul radioului.

Clipboard01 jpg jpeg

Rudolph Valentino, o legend─â a filmului mut American din anii 1920,cunoscut pentru rolurile sale din filme precum ,,Cei 4 c─âl─âre╚Ťi ai ApocalipseiÔÇŁ(1921), ,,╚śeiculÔÇŁ(1921), sau ,,Fiul ╚ÖeiculuiÔÇŁ(1926).Aici o fotografie de a sa cu un an ├«naintea mor╚Ťii sale,din 1925(Sursa: https://courses.lumenlearning.com/boundless-ushistory/chapter/the-roaring-twenties/ )

Societatea American─â - aspecte politico-sociale ale Societ─â╚Ťii Americane ├«ntre 1920-1929

├Än urma implic─ârii Corpului Expedi╚Ťionar American al Generalului John Pershing pe Frontul de Vest al Primului R─âzboi Mondial,dar mai ales odat─â cu ob╚Ťinerea unor victorii cruciale ╚Öi extraordinare,├«n cadrul B─ât─âliilor din P─âdurea Belleau(1-26 iunie 1918) ╚Öi de la Amiens,din 8 august 1918(,,ziua neagr─â a armatei germaneÔÇŁ) ce vor ├«nclina balan╚Ťa ├«n favoarea puterilor Antantei ╚Öi vor aduce victoria absolut─â ╚Öi mult a╚Öteptat─â a acesteia la finalul r─âzboiului,pe 11 noiembrie 1918, S.U.A devine cea mai mare putere economic─â ╚Öi politic─â a lui, contribu╚Ťia ei uman─â ╚Öi economic─â decisiv─â la c├ó╚Ötigarea r─âzboiului,neput├ónd fi contestat─â.Mai mult dec├ót at├ót,├«n urma Tratatului de la Washington(1922), Marina Militar─â American─â devine egal─â cu cea Britanic─â, S.U.A devenind astfel ╚Öi o for╚Ť─â maritim─â,de╚Öi nevoile sale de securitate nu necesitau at├ót de multe nave fa╚Ť─â de ├«ndep─ârtatele dominioane ale Imperiului Britanic56. Mai mult dec├ót at├ót, procentul implic─ârii na╚Ťiunii americane ├«n comer╚Ťul mondial a crescut cu 15% ├«n urma produc╚Ťiei ne├«ncetate de bunuri de strict─â necesitate (haine,alimente,aparatur─â electrocasnic─â), dar mai ales de echipamente ╚Öi tehnologie militar─â at├ót de necesar─â solda╚Ťilor francezi ╚Öi britanici pe front, New York-ul captur├ónd repede locul Londrei de cea mai important─â metropol─â financiar─â din lume.57  ├Än acest sens, datoriile exorbitante ale marilor puteri ale Antantei(Fran╚Ťa ╚Öi Marea Britanie) fa╚Ť─â de S.U.A au reprezentat un alt factor esen╚Ťial ├«n dezvoltarea hegemoniei americane , ele reprezent├ónd, totodat─â ╚Öi o arm─â diplomatic─â de mare calibru.

          Cu toate acestea,├«n ciuda acestui sentiment de euforie ╚Öi superioritate absolut─â al americanilor(care va r─âm├óne neschimbat p├ón─â ├«n 1929),trebuie avut ├«n vedere faptul c─â,na╚Ťiunea american─â a avut parte ╚Öi de numeroase dificult─â╚Ťi politico-sociale care i-au marcat destinul.

         ├Än primul r├ónd,├«n ciuda dezvolt─ârii ╚Öi sus╚Ťinerii ,,Ligii Na╚ŤiunilorÔÇŁ,pilon esen╚Ťial ├«n sus╚Ťinerea principiului securit─â╚Ťii collective,de c─âtre Woodrow Wilson,acesta a subestimat grav opozi╚Ťia american─â fa╚Ť─â de aceast─â implicare interna╚Ťional─â.Astfel,├«n primv─âra lui 1919,opozi╚Ťia grupat─â ├«n jurul a celor 2 cei mai importan╚Ťi senatori ai Partidului Republican,Henry Cabbot Lodge ╚Öi William.E.Borah ob╚Ťine un sprijin societal ╚Öi politic semnificativ ├«n privin╚Ťa neratific─âri Tratatului Ligii Na╚Ťiunilor,ceea ce nu poate s─â ├«nsemne dec├ót un singur lucru:c─â,pre╚Öedintele Wilson a trebuit s─â-╚Öi coordoneze eforturile din urm─âtoarea campanie electoral─â spre a convinge poporul de efectele benefice pentru securitatea politic─â american─â ale ratific─ârii Tratatului Ligii Na╚Ťiunilor(faptul c─â putea s─â devin─â mai devreme,├«ntruc├ót,a devenit,oricum dup─â victoria din Al Doilea R─âzboi Mondial ├«n fa╚Ťa armatelor naziste ├«n Europa,respectiv japoneze ├«n Pacific, ,,gardianul lumiiÔÇŁ)58 .├Än ciuda tuturor eforturilor sale de convingere,Senatul respinge tratatul cu 55 de voturi ├«n noiembrie 1919,├«n martie 1920,fiind promulgat─â politic─â de ,,izola╚ŤionismÔÇŁ,specific─â S.U.A ├«n urm─âtorii 21 de ani,iar ├«n urma Alegerilor din 2 noiembrie 1920,c├ó╚Ötigate de republicanul Warren.G.Harding,Republicanii au de╚Ťinut suprema╚Ťia asupra Casei Albe pentru urm─âtorii 12 ani.59

├Än al doilea r├ónd,victoria republicanilor protestan╚Ťi ├«n Alegerile din 1920 a dus la o schimbare fundamental─â ╚Öi nea╚Öteptat─â asupra normelor societale,prin declan╚Öarea Prohibi╚Ťiei ,ce a interzis producerea nu numai a b─âuturilor spirtoase,ci printr-un control strict asupra acestei legisla╚Ťii,╚Öi a berii sau vinului.De╚Öi,probabil Prohibi╚Ťia a sc─âzut semnificativ consumul de alcool ╚Öi bolile grave provocate de acesta,aceast─â perioad─â a avut consecin╚Ťe dezastruoase ├«n privin╚Ťa cre╚Öterii necontrolate a bandelor mafiote,fie ele italiene,evreie╚Öti sau irlandeze conduse de lideri legendari din istoria Mafiei Americane precum Al Capone,Lucky Luciano Mayer Lansky sau Carlo Gambino,acestea exercit├óndu-╚Öi controlul total al unor activit─â╚Ťi precum de╚Ťinerea de baruri ╚Öi restaurante ilegale subterane(ora╚Öele New York ╚Öi New Jersey,av├ónd adev─ârate re╚Ťele subterane de baruri ╚Öi restaurante ilegale,pe care administra╚Ťiile ulterioare le-au transformat ├«n muzee ),prostitu╚Ťiei sau jocurilor de noroc,fiind implicate ├«n adev─ârate lupte pentru preluarea suprema╚Ťiei,cel mai cunoscut episod de acest gen fiind ,,Masacrul de Ziua Sf.ValetinÔÇŁ din 14 februarie 1929,de la Chicago.Pe de alt─â parte,Radicalismul Societal s-a manifestat ╚Öi printr-o rede╚Öteptare spectaculoas─â a Mi╚Öc─ârii Rasiste ,,Ku Klux KlanÔÇŁ,mai ales ├«n statele nordice din Vestul Mijlociu precum Indiana sau Penssylvania,care a atins la v├órful s─âu din Perioada Interbelic─â,├«ntre 1923-1924,├«ntre 4-8 milioane de membrii ai Klan-ului,remarc├óndu-se ╚Öi un puternic contingent de femei ce au devenit membre ale mi╚Öc─ârii ├«n aceast─â perioad─â.Totodat─â,Klan-ul a fost mi╚Öcarea ce a stat ├«n spatele adopt─ârii de c─âtre Congresul S.U.A a Legii Imigra╚Ťiei din 1924,prin care sentimental na╚Ťional,nativist era pus ├«naintea oric─ârei atitudini multiculturale ╚Öi deschise,aceast─â lege limit├ónd imgrarea popula╚Ťiilor din sudul ╚Öi estul Europei(italieni,spanioli,portughezi,polonezi,ru╚Öi,etc) ├«n mod drastic,pe baza unor cote de imigra╚Ťie ce reprezentau procentul popula╚Ťiei lor raportat la cea american─â ├«n 1890.60  Tot aceast─â organiza╚Ťie,de╚Öi ini╚Ťial opus─â doar evreilor ╚Öi negrilor,a dezvoltat o ur─â f─âr─â margini ╚Öi fa╚Ť─â de catolici,c├ó╚Ötig├óndu-╚Öi notorietatea absolut─â ├«n aceast─â perioad─â dup─â ce a organizat 103 runde de vot pentru a-l ├«nlocui pe Al Smith,un cet─â╚Ťean catolic din New York,preferat de toat─â popula╚Ťia urban─â a S.U.A la Alegerile Preziden╚Ťiale, fiind ├«nlocuit cu Robert LaFollette, care a ob╚Ťinut doar o ╚Öe╚Öime din votul na╚Ťional la Alegerile din noiembrie 1923 suferind o ├«nfr├óngere ustur─âtoare ├«n fa╚Ťa contracandidatului s─âu republican,Calvin Coolidge,care a ╚Öi fost ├«n acea perioad─â,├«ntre 1923-1929,pre╚Öedinte al S.U.A.61 De parc─â asta nu ar fi fost de ajuns,Klan-ul s-a autodistrus prin scandalurile de violen╚Ť─â ╚Öi corup╚Ťie din interiorul organiza╚Ťiei,dar tot au vrut s─â-╚Öi mai ├«ncerce norocul o dat─â ├«n preluarea puterii,├«n 1928,c├ónd ├«n sf├ór╚Öit,membrii Ku Klux Klan l-au ales ├«n postura de candidat pentru Alegerile Preziden╚Ťiale pe fostul lor inamic,Al Smith.╚śi atunci a pierdut,├«n fa╚Ťa altui republican,Herbert Hoover.

Clipboard01a jpg jpeg

Al Capone,cel mai temut ╚Öi faimos mafiot american al anilor 1920,grup─ârile sale mafiote de╚Ťin├ónd controlul asupra produc╚Ťiei de alcool ilegal,a unor re╚Ťele imense de baruri ╚Öi restaurante ilegale din ├«ntreg Chicago-ul.Cel care a pus la cale ,,Masacrul de Sf├óntul ValentinÔÇŁ din Chicago,de la 14 februarie 1929.├Än octombrie 1931,a fost g─âsit vinovat de evaziunea fiscal─â realizat─â ├«ntre 1925-1929 ╚Öi violarea Legilor Prohibi╚Ťiei ├«ntre 1922 ╚Öi 1931,fiind condamnat la 11 ani de ├«nchisoare ├«n celebra ├«nchisoare ,,AlcatrazÔÇŁ din Golful San Francisco,statul California ╚Öi trebuind s─â pl─âteasc─â ╚Öi 50.000$ pentru toate daunele comise statului.(Sursa: https://www.britannica.com/biography/Al-Capone )

         Nu ├«n ultimul r├ónd, Scandalurile de corup╚Ťie politic─â au zguduit cel mai mult din temelii evolu╚Ťia statului american, ├«ntruc├ót administra╚Ťia lui Warren.G.Harding , a╚Öa numit─â ,,Band─â din OhioÔÇŁ(format─â din politicienii originari din Ohio, apropia╚Ťi pre╚Öedintelui), a fost una dintre cele mai corupte dintre anii 1923-1929, fiind implicat─â ├«n Scandalul ,,Teapot DomeÔÇŁ, ce a izbucnit dup─â ce se descoperise c─â Secretarul de Stat, Albert.B.Fall ╚Öi Procurorul General al S.U.A, Harry Doughertty cedaser─â rezervele de petrol din Teapot Dome,statul Wisconsin ce apar╚Ťineau statului American celor din U.S Navy(Marina American─â),pentru a ob╚Ťine un profit consistent de pe urma afacerii, aceasta termin├óndu-se dizgra╚Ťios, prin demisia ╚Öi oprobriul public al celor doi. Exist─â adep╚Ťi ai Teoriei Conspira╚Ťiei, ce spun c─â moartea uluitoare ╚Öi totu╚Öi, bienvenit─â din 1923 a Pre╚Öedintelui Warren G.Harding ,a fost gr─âbit─â spre a se restr├ónge pe c├ót posibil, propor╚Ťiile acestei gafe politice asupra mandatului pre╚Öedintelui.

Concluzia

├Än concluzie,Statele Unite Ale Americii au avut parte ├«n perioada 1920-1929 de o dezvoltare extraordinar─â,pe toate planurile,├«ns─â nu f─âr─â a ├«nt├ómpina dificult─â╚Ťi extraordinare,pe care ├«ns─â le-au dep─â╚Öit.

Pe l├óng─â scandalurile de rasism ╚Öi bigotism, atitudinea reticient─â fa╚Ť─â de liberalizarea statutului femeii americane ╚Öi a unor obiceiuri precum petrecerile opulente,de un fast revolt─âtor ╚Öi totu╚Öi fascinant sau consumul de alcool ilegal ╚Öi exacerbat din timpul Prohibi╚Ťiei,S.U.A a avut o explozie de scriitori veniti din mi╚Öc─âri literare precum ,,Genera╚Ťia Pierdut─âÔÇŁ(Ernest Hemingway, F.Scott Fitzgerald) sau ,,Rena╚Öterea HarlemuluiÔÇŁ(Langston Hughes,Zora Neale), muzicieni(Duke Ellington,Louis Amstrong, Ray Miller) ╚Öi antreprenori ce au influen╚Ťat prin crea╚Ťiile ideile lor ├«n mod remarcabil,dezvoltarea spectaculoas─â cultural─â ╚Öi economica a ╚Ť─ârii, ea fiind ├«n acela╚Öi un actor politic de o importan╚Ť─â deosebit─â al─âturi de Marea Britanie ╚Öi Fran╚Ťa ├«n rela╚Ťiile interna╚Ťioanele, dezvoltare ce ar fi putut continua nestingherit─â, dac─â efectele Crizei Economice din 1929, nu s-ar fi f─âcut sim╚Ťite ├«n urm─âtorul deceniu din plin, na╚Ťiunea american─â sc─âp├ónd complet de ele de abia dup─â victoria din cel de Al Doilea R─âzboi Mondial.

Bibliografie

Surse secundare online(pagini web,documente,studii ╚Öi c─âr╚Ťi ├«n format pdf )

1. https://www.history.com/topics/roaring-twenties/roaring-twenties-history,

2. https://en.wikipedia.org/wiki/Roaring_Twenties

3. https://en.wikipedia.org/wiki/American_way

4. https://courses.lumenlearning.com/boundless-ushistory/chapter/the-roaring-twenties/ https://www.biography.com/writer/f-scott-fitzgerald

5. https://www.britannica.com/biography/F-Scott-Fitzgerald https://daily.jstor.org/what-the-great-gatsby-reveals-about-the-jazz-age/

6. https://www.britannica.com/biography/Ernest-Hemingway

7. https://www.nobelprize.org/prizes/literature/1954/hemingway/biographical/

8. https://www.biography.com/writer/john-steinbeck

9.

10. https://en.wikipedia.org/wiki/John_Steinbeck

11. https://prohibition.themobmuseum.org/the-history/how-prohibition-changed-american-culture/jazz-and-jukeboxes/

12. https://www.filmsite.org/20sintro.html

13. file:///C:/Users/USEr/Desktop/dlscrib.com-pdf-philip-jenkins-o-istorie-a-statelor-unite-dl_ec27a1c8d5a18d24fda9cb329ec2678f.pdf

Poza deschidere Vedere generală asupra orașului New York,Anii 1920

(Sursa: https://ny.curbed.com/maps/mapping-the-1920s-new-york-city-of-the-great-gatsby )

NOTE