image

Stagnarea Programului Național LIMES

În implementarea Programului Național LIMES avem avansuri mici, dar cu mari așteptări, mai ales financiare.

Deși aparent o finanțare din orice sursă este benefică, mai ales atunci când este adresantă unei componente culturale, se pare că membrii Comisiei Naționale LIMES au făcut din acest lucru un mod de viață..profesional vorbind.

Astfel, prin intermediul programului de investiții denumit Planul Național de Redresare și Reziliență/PNRR au fost propuse spre finanțare unele obiective culturale care îndeplinesc criteriile necesare includerii în cadrul traseului castrelor romane, în vederea restaurării și punerii lor în valoare. Până aici, toate bune și frumoase, pentru că cele trei castre incluse pe lista de mai sus, respectiv Forul lui Traian din cadrul sitului arheologic Ulpia Traiana Sarmizegetusa (Deva), Castrul roman de la Călugăreni (Mureș) și Castrul roman de la Bologa (Cluj), sunt și situri incluse în PN LIMES. Cu toate acestea situl Castrului roman Porolissum (Sălaj) nu a fost selectat, deși acesta este unul dintre cele mai renumite situri arheologice din România datorită mărimii, a modului de conservare și a complexității acestuia.

Situația dată a fost generată de divergențele dintre președintele Comisiei Naționale Limes și responsabilul de sit. Mai mult, cele trei situri selectate care urmează a beneficia de investiții în valoare de aproximativ 2 milioane de euro au fost evaluate de o comisie întocmită pe criterii ce nu respectau principiul transparenței. Totodată, numeroasele situri finanțate prin intermediul PN Limes primesc bani de cercetare și prin intermediul PNRR sau alte fonduri europene nerambursabile, atrăgând sume inclusiv de la Comisia Națională de Arheologie, numitor comun fiind președintele Comisiei Naționale Limes și apropiații săi. Epopeea continuă, urmând alocări de fonduri și pentru implementarea proiectului ,,Drumul cetăților secuiești’’, din cadrul aceluiași PNRR și prin cine știe ce alte surse de finanțare or mai identifica cercetătorii.

Se pare totuși că modalitatea de manageriere a Programului și a muzeelor implicate, au atras atenția organelor statului, care au întrebat țintit, ce persoane au fost angajate în ultimii ani și ce contracte de cercetare au fost încheiate, așadar să sperăm ca, pentru urgentarea finalizării Programului, în echipa de implementare să fie incluse și cadrele de anchetă.

În timp ce Programul Național LIMES avansează lent, cercetarea arheologică derulată la unele situri incluse în Program stagnează de ceva vreme, un exemplu concret fiind situația Castrului roman de la Sutoru (Sălaj), unde situl se suprapune porțiunii din Autostrada A3, iar descărcarea arheologică cât și lucrările la infrastructură sunt suspendate din cauza lipsei unui contract de lucrări cu responsabilii sitului.

Revenind la managementul Programului Național LIMES, trebuie subliniat faptul că se tot reclamă de câțiva ani încoace nefinalizarea listei obiectivelor ce vor fi transmise UNESCO pentru includerea în patrimoniul mondial, slaba cooperare cu responsabilii zonali ai Comisiei Naționale, în vederea completării documentațiilor siturilor și remiterea acestora către integratorul desemnat – Institutul Național al Patrimoniului (în fapt, puțini membri delegați ai CN LIMES au finalizat această etapă).

În același stadiu se regăsește și activitatea ce vizează realizarea unor ghiduri de promovare a beneficiilor generate de clasarea UNESCO în vederea eficientizării colaborării cu autoritățile locale. La fel ca și alte măsuri derulate de Comisia Națională LIMES, și aceasta din urmă a fost simulată de conducerea forului prin intermediul unor publicații sporadice, în reviste de specialitate, care nu au ajuns niciodată în posesia proprietarului de sit arheologic sau a unor expoziții tematice, precum cele realizate la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei Cluj, sau cea stradală de pe bulevardul Eroilor din Cluj-Napoca.