Scrisă pentru politicieni, utilă pentru istorici: Evoluţia partidelor noastre politice 1919 1932 jpeg

Scrisă pentru politicieni, utilă pentru istorici: Evoluţia partidelor noastre politice 1919-1932

O carte ap─ârut─â ├«n 1933 i-ar face invidio╚Öi p├ón─â ╚Öi pe statisticienii zilelor noastre. Lucrarea, redactat─â de Marcel Ivan, urm─âre╚Öte evolu┼úia partidelor politice din Rom├ónia ├«n perioada 1919-1932. Realizat─â ├«n condi┼úii editoriale deosebite ╚Öi beneficiind de numeroase elemente ajut─âtoare (grafice ┼či tabele), cartea lui Ivan s-a dovedit de-a lungul timpului un instrument deosebit de util pentru politicienii din perioada interbelic─â;ast─âzi, ea reprezint─â un document excelent pentru istoricii care studiaz─â alegerile politice din anii interbelici.

Primul R─âzboi Mondial a schimbat profund Rom├ónia ÔÇô ┼či nu numai ├«n ceea ce prive┼čte suprafa┼úa ┼ú─ârii. Experien┼úa traumatizant─â a conflagra┼úiei mondiale a produs modific─âri radicale ┼či ├«n con╚Ötiin┼úa rom├ónilor;a╚Ötept─ârile fa┼ú─â de clasa politic─â erau acum mult mai mari, acestora ad─âug├óndu-li-se ╚Öi promisiunile f─âcute de rege ┼ú─âranilor ├«n anii r─âzboiului:├«mpropriet─ârire, vot universal, ajutoare pentru reconstruc┼úie etc. Sf├ór╚Öitul r─âzboiului

avea să aducă și modificarea sistemului politic. Până în 1918, scena politică era marcată de două mari partide politice:Partidul Naţional-Liberal și Partidul Conservator;după 1918, situaţia s-a schimbat radical...

Schimbarea sistemului de votare 

Primul aspect pe care ├«l prezint─â lucrarea este reprezentat de modificarea sistemului de votare. Prin rotativa guvernamental─â impus─â de Regele Carol I, cele dou─â forma┼úiuni politice alternau la guvernarea ┼ú─ârii, iar sistemul votului cenzitar antebelic reducea num─ârul aleg─âtorilor la un procent foarte mic din popula┼úia Rom├óniei. De exemplu, ├«n 1914, c├ónd au avut loc ultimele alegeri ├«nainte de r─âzboi, erau ├«nregistra┼úi doar 110.000 de cet─â┼úeni cu drept de vot. ┼ó─âr─ânimea, care vota prin delega┼úi (indirect), nu era antrenat─â ├«n disputa politic─â. Dup─â legiferarea votului universal, ├«n noiembrie 1918, politica a intrat ├«n via┼úa cotidian─â a milioane de rom├óni. Un mandat de deputat se ob┼úinea acum prin votul a 50.000 de rom├óni. Dup─â adoptarea legii votului universal (modificarea Constitu┼úiei s-a f─âcut printr-un decret-lege publicat ├«n ÔÇ×Monitorul OficialÔÇť la 16 noiembrie 1918), popula┼úia a╚Ötepta cu ner─âbdare organizarea de alegeri parlamentare;cu observa┼úia c─â legea electoral─â dispunea la momentul cu pricina de efecte juridice doar ├«n Vechiul Regat ╚Öi Basarabia. ÔÇ×De ce? Pentru c─â ├«n momentul respectiv doar Basarabia ini┼úiase, din punct de vedere strict juridic procesul de unificare. Transilvania, pe de o parte, ╚Öi Bucovina, pe de alta, ├«╚Öi vor ├«ncepe demersurile c├óteva s─âpt─âm├óni mai t├órziu, dup─â ce ma╚Öin─âria construc┼úiei electorale va fi fost pornit─â. Vom avea astfel o lege pentru Vechiul Regat ╚Öi Basarabia ├«n noiembrie 1918 ╚Öi apoi, ├«n august 1919, alte dou─â legi, una pentru Bucovina ╚Öi alta pentru TransilvaniaÔÇŁ(1).

image

Campania pentru alegerile din noiembrie 1919 ÔÇô alegerile s-au desf─â╚Öurat ├«n zilele de 2, 3 ╚Öi 4 noiembrie ÔÇô avea s─â fie marcat─â de ├«nfruntarea dintre Partidul Poporului al generalului Averescu ╚Öi Partidul Na┼úional Liberal, c├órmuit cu ÔÇ×m├ón─â de fierÔÇŁ de Ion I.C. Br─âtianu. Alegerile aveau s─â produc─â, ├«ns─â, o surpriz─â de propor┼úii, chiar ╚Öi ├«n acest context. Primarii ╚Öi prefec┼úii PNL nu au putut asigura victoria partidului pe care ├«l reprezentau, iar Partidul Conservator suferea, la r├óndul s─âu, o ├«nfr├óngere de propor┼úii. ├Än provinciile unite cu Rom├ónia, majoritatea voturilor s-au ├«ndreptat c─âtre partidele locale.

Legea electoral─â din 1926

La r├óndul ei, legea electoral─â adoptat─â la 27 martie 1926 este tratat─â ├«n detaliu ├«n lucrarea elaborat─â de Marcel Ivan;aceasta, ┼či pentru c─â actul normativ cu pricina avea s─â aduc─â schimb─âri importante ├«n sistemul electoral rom├ónesc, ce ┼úineau de centralizarea rezultatelor ╚Öi de reparti┼úia mandatelor. ÔÇ×├Än anul 1926 s-a votat pe urm─â legea electoral─â unificat─â, valabil─â ├«n mod egal ├«n toate provinciile, ├«n baza c─âreia s-au ╚Öi efectuat ├«n acela╚Öi an primele alegeri de c─âtre Partidul Poporului. Legea electoral─â unificat─â schimba din nou num─ârul circumscrip┼úiilor electorale stabilindu-se um─âtoarea repartizare:Vechiul Regat era reprezentat ├«n Camera Deputa┼úilor de 176 de parlamentari, Ardealul de 92,

Banatul de 30, Dobrogea de 17, Basarabia de 51 ╚Öi Bucovina de 18ÔÇŁ. Noua lege avea s─â impun─â ╚Öi o controversat─â prim─â electoral─â. Astfel, forma┼úiunea care ob┼úinea minimum 40% din voturi c├ó┼čtiga jum─âtate din cele 387 de mandate;restul mandatelor se distribuiau propor┼úional ├«ntre toate forma┼úiunile politice participante, inclusiv cea c├ó╚Ötig─âtoare.

Lucrarea, o necesitate pentru oamenii politici ai perioadei 

De ce era nevoie ├«n epoc─â de o astfel de lucrare? R─âspunde chiar autorul, Marcel Ivan, ├«n prefa┼úa volumului:ÔÇ×Depresiunea grav─â economic─â ┼či moral─â, care b├óntuie nemiloas─â de ani de zile statele Europei ┼či ale lumii ├«ntregi (cartea a fost redactat─â ├«n plin─â criz─â economic─â ÔÇô n.r.), zguduind din temelie toate a┼čez─âmintele ┼či organiza┼úiile de activitate uman─â, s-a repercutat ├«n multe ┼ú─âri ┼či asupra politicei interne, perturb├ónd ritmul normal al evolu┼úiei ei, prin desl─ân┼úuirea anumitor transform─âri politice interne, mai mult sau mai pu┼úin violente, ├«n urma desechilibr─ârii raportului normal de for┼úe ├«ntre factorii politici hot─âr├ótori ai ┼ú─ârii. ┼×i la noi, fenomene ca guvernul tehnicienilor ├«n anul 1931, durata

scurt─â a guvernelor ├«n anii din urm─â, ┼či cre┼čterea neobi┼čnuit─â a num─ârului partidelor politice ├«n ultimii trei ani, constituie simptome de net─âg─âduit ale unei crize grave, devenit─â cronic─â ├«n politica intern─â ┼či a c─ârei solu┼úionare nu se poate ├«ntrevedea ├«n prezent. ├Än asemenea ├«mprejur─âri, am g─âsit utile ┼či instructive at├ót pentru prezent c├ót ┼či viitor, o privire retrospectiv─â ┼či un studiu am─ânun┼úit asupra evolu┼úiei partidelor politice din anii dup─â r─âzboiu (1919-1932), ┼či ├«n special ├«n perioada 1926-1932. Lipsa unei lucr─âri statistice cuprinz─âtoare, care s─â trateze ┼či s─â analizeze ├«n mod obiecitv rezultatele oficiale ale tuturor alegerilor pentru Camer─â, efectuate de la r─âzboi ├«ncoace, m-a determinat a da publicit─â┼úii prezentul studiu. (...) Ob┼úinem astfel o imagine fidel─â, obiectiv─â ┼či complet─â

a evolu┼úiei politico-electorale a diverselor partide, precum ┼či a raportului de for┼úe real, ├«ntre ele. Fie-mi ├«ng─âduit a crede ÔÇô f─âr─â a dep─â┼či limitele modestiei ÔÇô c─â, astfel prezenta lucrare va fi util─â ┼či bine venit─â multor oameni politici, mici ┼či mari ÔÇô indiferent de partidul c─âruia apar┼úin ÔÇô oferindu-le un mijloc de a se orienta u┼čor, repede, precis ┼či complet asupra situa┼úiei electorale a oric─ârui partid politic, ├«n perioada ├«ntreag─â 1919-1932ÔÇŁ.

Din 1918 p├ón─â ├«n 1937:nu mai pu┼úin de 25 de guverne 

S─â a┼čez─âm argumentele lui Marcel Ivan ├«n context:primul deceniu interbelic avea s─â fie caracterizat de o mare instabilitate politic─â, la c├órma ┼ú─ârii perind├óndu-se nu mai pu┼úin de 11 guverne, conduse de:generalul Constantin Coand─â (6 noiembrie-12 decembrie 1918), Ion I.C. Br─âtianu (12 decembrie 1918-27 septembrie 1919), generalul Arthur V─âitoianu (27 septembrie-30 noiembrie 1919), Alexandru Vaida-Voevod (1 decembrie 1919-13 martie 1920), Alexandru Averescu (13 martie 1920-17 decembrie 1921), Take Ionescu (17 decembrie 1921-19 ianuarie 1922), Ion I.C. Br─âtianu (19 ianuarie 1922-30 martie 1926), Alexandru Averescu (30 martie 1926-4 iunie 1927), Barbu ┼×tirbey (4-21 iunie 1927), Ion I.C. Br─âtianu (21 iunie-24 noiembrie 1927), Vintil─â Br─âtianu (24 noiembrie 1927-10 noiembrie 1928. Acest deceniu a fost dominat de PNL, care s-a aflat ├«n fruntea guvernului vreme de ╚Öase ani ╚Öi jum─âtate, control├ónd ╚Öi alte guverne prin oameni politici care-i f─âceau jocul:Coand─â, V─âitoianu, ┼×tirbey.

Al doilea deceniu interbelic avea s─â fie caracterizat prin alternan┼úa la putere a liberalilor ┼či ┼ú─âr─âni┼čtilor. ├Äntre 1928 ╚Öi 1937, Rom├ónia a fost condus─â de nu mai pu┼úin de 14 guverne, iar func┼úionarea mecanismului democratic stabilit prin Constitu┼úie s-a dovedit a fi extrem de complex─â ┼či de dificil─â. Potrivit autorului, ├«n perioada interbelic─â, ÔÇ×pozi┼úia guvernelor care au organizat alegerile a fost deosebit de privilegiat─â. Pe de o parte, f─âc├ónd alegerile, partidul guvernamental se bucura de avantajul excep┼úional ┼či necondi┼úionat al zestrei guvernamentale (reprezentat─â de persoanele care votau ├«ntotdeauna cu guvernul indiferent din ce partid era alc─âtuit ÔÇô n.r), pe de alt─â parte, ├«i acorda legea electoral─â ├«n plus, prin sistemul repartiz─ârii mandatelor, prima electoral─â, un al doilea avantaj foarte ├«nsemnatÔÇŁ.

Note:

1. Cristian Preda, Rum├ónii ferici╚Ťi. Vot ╚Öi putere de la 1831 p├ón─â ├«n prezent, p. 159.