Nasturii uniformelor militare   o ┬źsolu╚Ťie┬╗ pentru ├«nzestrarea Armatei Rom├óne jpeg

Nasturii uniformelor militare - o ┬źsolu╚Ťie┬╗ pentru ├«nzestrarea Armatei Rom├óne

­čôü Al Doilea R─âzboi Mondial
Autor: Florin ┼×perlea

Armata rom├ón─â a intrat ├«n cele dou─â conflagra╚Ťii mondiale ale secolului al XX-lea complet nepreg─âtit─â. Dar dac─â ├«n cazul primei confrunt─âri militare mondiale, liderii politici ╚Öi militari avuseser─â la dispozi╚Ťie numai doi ani pentru a asigura preg─âtirea unei eventuale interven╚Ťii a Rom├óniei ├«n conflict, ├«n cazul celui de-al doilea r─âzboi mondial, ace╚Ötia au beneficiat de mai mult de 20 de ani. ╚śi totu╚Öi armata a fost la fel de nepreg─âtit─â. Am putea exclama, laolalt─â cu Hegel, c─â istoria ne arat─â c─â nu ├«nv─â╚Ť─âm niciodat─â din istorie. De ce ar fi f─âcut excep╚Ťie Rom├ónia?

Armata - folosită în luptele politice

Una dintre explica╚Ťiile care pot fi oferite pentru aceast─â ├«nt├ómplare cu repeti╚Ťie, ├«n momente critice pentru neamul rom├ónesc, trebuie pus─â pe seama felului ├«n care s-a structurat g├óndirea politic─â a elitei rom├óne╚Öti ├«n anii form─ârii statului na╚Ťional modern. Marile momente care jaloneaz─â crearea ╚Öi consolidarea statului rom├ón modern nu au fost rezultatul efortului militar.

Unirea din 1859 era o consecin╚Ť─â a celebrei politici a ÔÇ×faptului ├«mplinitÔÇť ╚Öi a unui context interna╚Ťional favorabil, iar independen╚Ťa, de╚Öi armata rom├ón─â se jertfise ├«n luptele de la sud de Dun─âre, nu se c├ó╚Ötigase pe c├ómpul de lupt─â, ci la masa verde a p─âcii, unde marile puteri ar─âtaser─â prea pu╚Ťin─â simpatie ╚Öi ├«n╚Ťelegere fa╚Ť─â de aspira╚Ťiile rom├óne╚Öti.

Astfel s-a creat convingerea c─â destinul Rom├óniei se decide printr-o diploma╚Ťie abil─â, activ─â, ╚Öi nu printr-o consolidare a puterii armate. Starea ╚Öi dotarea armatei rom├óne reveneau ├«n discursul politicienilor cel mult ca pretext ├«n lupta ├«mpotriva adversarilor politici. Dup─â ├«ncheierea Tratatului secret de alian╚Ť─â cu Germania ╚Öi Austro-Ungaria (1883), armata rom├ón─â urma s─â fie, ├«n timp de r─âzboi, pentru regele Carol I, doar o anex─â a trupelor austro-germane.

├Än memoriile sale, liderul liberal I.G. Duca ├«ncerca s─â-╚Öi explice dezinteresul manifest al regelui Carol fa╚Ť─â de armata rom├ón─â, dup─â 1883. Acesta, spune Duca, ÔÇ×nu privea armata noastr─â dec├ót sub prisma leg─âturilor ei cu armatele aliate. ├Än caz de r─âzboi, menirea ei era s─â fie pe frontul oriental aripa de la extrema dreapt─â a armatelor germano-austriece. ├Äntruc├ót putea ├«ndeplini aceast─â func╚Ťiune, armata noastr─â r─âspundea dorin╚Ťelor lui. De ce s─â ne muncim ╚Öi s─â cheltuim prea mult? ├Än ziua hot─âr├ótoare, salvarea va veni tot de la ofi╚Ťerii germani care vor sosi s─â ne sf─âtuiasc─â, ├«n armamentul ╚Öi muni╚Ťiile pe care germanii ni le vor trimiteÔÇť.

De ce ar mira atunci c─â liderul Partidului Na╚Ťional Liberal, Dimitrie A. Sturdza, obi╚Önuia s─â spun─â c─â ÔÇ×armata nu renteaz─â?ÔÇť Nici primul r─âzboi mondial nu schimbase radical aceast─â percep╚Ťie: Marea Unire din 1918 nu era rezultatul victoriilor militare decisive ale armatei rom├óne, ci consecin╚Ťa actelor de unire de la Chi╚Öin─âu, Cern─âu╚Ťi ╚Öi Alba Iulia ╚Öi a eforturilor diplomatice la Conferin╚Ťa p─âcii ╚Öi ├«n primii ani interbelici.

├Äns─â mai bine de 15 ani de la terminarea primului r─âzboi mondial, guvernele care s-au perindat la c├órma ╚Ť─ârii au contat aproape exclusiv pe diverse combina╚Ťii diplomatice ╚Öi aranjamente economice externe, ├«n cadrul sau ├«n afara Ligii Na╚Ťiunilor ╚Öi n-au acordat importan╚Ťa cuvenit─â unor m─âsuri privind crearea unui poten╚Ťial industrial ÔÇô ├«n general a unui poten╚Ťial economic ÔÇô care s─â asigure ├«nzestrarea armatei cu tehnica de lupt─â ╚Öi resursele economice corespunz─âtoare. La momentul critic, Rom├ónia s-a trezit singur─â, cu tratatele sale din perioada interbelic─â, admirabile, dar complet ineficiente, ├«n fa╚Ťa unei Germanii victorioase pe plan european, gata de ├«n╚Ťelegeri secrete cu Uniunea Sovietic─â.

Armata a vrut să lupte în 1940

Factorii de decizie militar─â, lipsi╚Ťi de legitimitatea ╚Öi aureola conferite de tradi╚Ťiile ├«ndelungate, de faptele de arme decisive pentru fiin╚Ťa statului, minimaliza╚Ťi ╚Öi adesea ironiza╚Ťi ├«n societate ÔÇô prin asocierea cu celebrul Mo╚Ö Teac─â, chipul central al scrierilor lui Anton Bacalba╚Öa, sau cu personajele din schi╚Ťele lui Gh. Br─âescu ÔÇô nu au reu╚Öit s─â-i conving─â pe politicieni de necesitatea dot─ârii ╚Öi ├«nzestr─ârii armatei pentru ca aceasta s─â poat─â fi capabil─â s─â fac─â fa╚Ť─â principalei sale misiuni, mul╚Ťumindu-se s─â utilizeze canalele constitu╚Ťionale (reprezentantul din guvern, senatorii de drept), ├«n deplin─â ascultare fa╚Ť─â de politicieni, chiar atunci c├ónd guvernele ├«nt├ómpin─â serioase dificult─â╚Ťi ├«n plata soldelor o╚Ötirii, a╚Öa cum se ├«nt├ómpl─â ├«n anii crizei economice cu Executivul condus de istoricul Nicolae Iorga (aprilie 1931ÔÇô mai 1932), care, la interven╚Ťia regelui, a fost silit s─â demisioneze.

Armata rom├ón─â1, de╚Öi a vrut s─â lupte ├«n vara anului 1940 pentru salvarea Rom├óniei Mari, a fost ├«mpiedicat─â de politicienii ├«ncrez─âtori ├«n splendoarea uniformelor de parad─â ╚Öi ridicol naivi ├«n privin╚Ťa costului unui avion de lupt─â (N. Iorga, de pild─â, fost prim-ministru, ├«n cele dou─â Consilii de Coroan─â din 27 iunie 1940) ╚Öi a ratat astfel ╚Öansa de a putea fi socotit─â, prin jertfa sa, garanta existen╚Ťei ╚Öi continuit─â╚Ťii statului rom├ón ├«ntregit ├«n 1918.

Spaima de un eventual r─âzboi, care plutea ├«n aerul unei Europe tot mai conciliante fa╚Ť─â de cerin╚Ťele lui Hitler, i-a determinat pe liderii politici rom├óni, fie ╚Öi ├«n al doisprezecelea ceas, s─â acorde importan╚Ť─â cheltuielilor de ├«narmare. Astfel, numai ├«n anul 1939 s-au cheltuit peste 25 miliarde de lei, sum─â care echivala cu ├«ntregul efort financiar ├«n acest sens din anii 1930-1938! Efort f─âcut ├«n condi╚Ťiile dificile ale sf├órtec─ârii Cehoslovaciei, un important furnizor de armament pentru Rom├ónia.

╚Üara arde ╚ÖiÔÇŽ

La 25 iunie 1941, la numai trei zile de la celebrul ordin privind trecerea Prutului de c─âtre armata rom├ón─â ├«n vederea re├«ntregirii frontierelor, amputate ├«n 1940, admirabila inventivitate rom├óneasc─â p─ârea s─â g─âseasc─â solu╚Ťia salvatoare la gravele probleme privind ├«nzestrarea o╚Ötirii. Ea poart─â semn─âtura generalului Iosif Iacobici, ministrul ap─âr─ârii na╚Ťionale, care impunea, prin Ordinul General nr. 78 din 25 iunie 1941, ca nasturii de metal ai uniformelor militare, care tocmai fuseser─â ├«nlocui╚Ťi cu nasturi din piele (la timp s-ar putea spune!), s─â fie colecta╚Ťi de Arsenalul Armatei ╚Öi, ca urmare a lipsei materiilor prime, s─â poat─â fi utiliza╚Ťi ÔÇ×pe aceast─â cale, ├«ntr-o oarecare m─âsur─â, la ├«nzestrarea ╚Ü─âriiÔÇŁ ╚Öi la ÔÇ×nevoile armateiÔÇŁ.

De remarcat c─â aceast─â colect─â printre ofi╚Ťeri ╚Öi subofi╚Ťeri urma s─â fie riguros monitorizat─â, unit─â╚Ťile militare fiind nevoite s─â ╚Ťin─â eviden╚Ťa num─ârului de nasturi dona╚Ťi de fiecare ├«n parte, astfel ├«nc├ót, desigur, orice sabotare a procesului ├«nzestr─ârii armatei s─â fie pe deplin prevenit─â! Ordinul general al ministrului ap─âr─ârii na╚Ťionale trebuia adus la cuno╚Ötin╚Ťa tuturor cadrelor militare, obligate s─â semneze pentru confirmarea afl─ârii acestor dispozi╚Ťii.


ordin jpg jpeg

Ministerul Ap─âr─ârii Na╚Ťionale Cabinetul Ministrului

Ordin General

Nr. 78 din 25 iunie 1941

Prin modific─ârile aduse uniformei ofi╚Ťerilor ╚Öi subofi╚Ťerilor, nasturii de metal au fost ├«nlocui╚Ťi cu nasturi de piele de culoarea fondului.

├Än urma acestei m─âsuri, fiec─ârui ofi╚Ťer ╚Öi subofi╚Ťer i-a r─âmas un num─âr de nasturi care, prin natura lor, nu mai pot fi folosi╚Ťi nici pentru echipamentul militar, nici pentru alte nevoi.

├Än situa╚Ťia actual─â, c├ónd lipsa multor materii prime se face tot mai sim╚Ťit─â ╚Öi av├ónd ├«n vedere c─â metalele, ├«n special, constituie unul din materialele importante necesare armatei,

Ministerul Ap─âr─ârii Na╚Ťionale apeleaz─â la to╚Ťi ofi╚Ťerii ╚Öi subofi╚Ťerii activi ╚Öi de rezerv─â, pentru a dona gratuit, ├«n folosul o╚Ötirii, to╚Ťi nasturii de metal deveni╚Ťi inutilizabili, indiferent care ar fi forma, culoarea sau starea lor, contribuind, pe aceast─â cale, ├«ntr-o oarecare m─âsur─â, la ├«nzestrarea ╚Ü─ârii.

Str├óngerea acestor nasturi se va face pe unit─â╚Ťi ╚Öi apoi pe garnizoane, care, la r├óndul lor, ├«i vor expedia prin colet po╚Ötal sau prin delega╚Ťi ocazionali la A.P.A. a Arsenalului Armatei Bucure╚Öti, dup─â ce ├«n prealabil se va stabili cantitatea ├«n kilograme. Arsenalul va confirma primirea materialelor expediate.

Pe m─âsura trimiterii nasturilor la Arsenal, garnizoanele vor raporta direct Subsecretariatului de Stat al ├Änzestr─ârii ╚Öi Administra╚Ťiei Armatei ÔÇô Direc╚Ťia Industriei de R─âzboi ÔÇô cantitatea trimis─â, ├«n buc─â╚Ťi ╚Öi ├«n kilograme (exemplu: 5.000 buc─â╚Ťi ├«n greutate de ÔÇŽ. kg).

A.P.A. a Arsenalului Armatei va sorta ace╚Öti nasturi pe categorii de metale, dup─â care se va stabili destina╚Ťia ce li se poate da pentru nevoile armatei.

Unit─â╚Ťile vor ╚Ťine o eviden╚Ť─â strict─â a num─ârului de nasturi dona╚Ťi de fiecare ofi╚Ťer sau subofi╚Ťer.

Prezentul ordin va fi adus la cuno╚Ötin╚Ťa tuturor ofi╚Ťerilor ╚Öi subofi╚Ťerilor din subordine, sub semn─âtur─â.

MINISTRUL APĂRĂRII NAȚIONALE
General de Corp de Armat─â Adjutant

Not─â

1. Am aici ├«n vedere majoritatea militarilor, ├«ns─â la nivelul factorilor de decizie militar─â s-a subliniat, cu prilejul celor dou─â Consilii de Coroan─â din 27 iunie 1940, c─â Rom├ónia nu este ├«n m─âsur─â s─â se bat─â pe mai multe fronturi ╚Öi s─â reziste prea mult timp. Acest punct de vedere a fost exprimat de generalul Florea ╚Üenescu, ╚Öeful Marelui Stat Major, ╚Öi generalul Ioan Ilcu╚Ö, ministrul ap─âr─ârii na╚Ťionale. Decizia politicienilor a fost influen╚Ťat─â ╚Öi de atitudinea celor doi generali.