Jefuirea Constantinopolului: Una dintre cele mai barbare acţiuni ale cruciaţilor din toate timpurile jpeg

Jefuirea Constantinopolului: Una dintre cele mai barbare acţiuni ale cruciaţilor din toate timpurile

­čôü Istoria Cruciadelor
Autor: David Linus Neagu

C├ónd, pe 21 aprilie 1203, Inocen╚Ťiu le-a interzis crucia╚Ťilor s─â atace Bizan╚Ťul, iar ├«n iunie le-a transmis liderilor crucia╚Ťi c─â se opunea oric─ârei ├«ncerc─âri de a abate cruciada c─âtre Constantinopol, era prea t├órziu, deoarece flota vene╚Ťian─â deja se ├«ndrepta c─âtre teritoriile imperiale. 

Nici armata cruciat─â nu mai era at├ót de numeroas─â: mul╚Ťi participan╚Ťi deja plecaser─â spre ╚Üara Sf├ónt─â, iar jum─âtate dintre cei r─âma╚Öi, adic─â vene╚Ťienii, erau excomunica╚Ťi ÔÇô de unde au rezultat alte probleme, anume modul ├«n care trebuia armonizat─â, la nivel juridic, colaborarea dintre crucia╚Ťi ╚Öi vene╚Ťieni, av├ónd ├«n vedere c─â prin╚Ťii latini, din calitatea lor de participan╚Ťi la aceast─â cruciad─â, nu puteau, teoretic, s─â colaboreze cu cei care fuseser─â excomunica╚Ťi.

├Äns─â, ├«n cele din urm─â, cruciada a purces spre Constantinopol. Armata s-a oprit pe insula Corfu, unde i-a ajuns din urm─â ╚Öi Alexios. Ini╚Ťial, din nou au ap─ârut voci numeroase care considerau c─â un atac asupra capitalei bizantine nu se justifica, ├«ns─â, ca ╚Öi mai ├«nainte, principii au reu╚Öit s─â ├«╚Öi impun─â voin╚Ťa.

Împăratul bizantin fuge din oraș

La data de 23 iunie 1203, crucia╚Ťii au ajuns ├«n fa╚Ťa Constantinopolului, acost├ónd la Calcedon, pe malul asiatic. La pu╚Ťin timp dup─â ce au sosit, au realizat c─â Alexios al III-lea nu avea de g├ónd s─â renun╚Ťe, iar popula╚Ťia bizantin─â nu ├«l cuno╚Ötea pe Alexios Anghelos; ├«n plus, prezen╚Ťa sa ├«n anturajul latinilor a contribuit ╚Öi mai mult la coalizarea localnicilor ├«n jurul lui Alexios al III-lea. De╚Öi candidatura lui Alexios nu era una puternic─â, liderii crucia╚Ťi nu se mai puteau retrage: deja ├«╚Öi d─âduser─â acordul pentru a-l ajuta pe prin╚Ťul bizantin ╚Öi aveau nevoie de bani pentru a duce la cap─ât cruciada. 

├Än zilele de 5-7 iulie, crucia╚Ťii au debarcat pe ╚Ť─ârmul european ╚Öi ╚Öi-au stabilit tab─âra l├óng─â turnul Galata, ├«n timp ce vene╚Ťienii au trecut de lan╚Ťul ce p─âzea portul bizantin ╚Öi au ajuns ├«n zona de nord a ora╚Öului, iar alte trupe cruciate ├«╚Öi a╚Öezau tab─âra ├«n afara por╚Ťii Blachernae. La data de 17 iulie a fost lansat un atac coordonat at├ót pe uscat, c├ót ╚Öi pe mare, iar vene╚Ťienii au ocupat o bun─â parte din zidurile de la estul palatului Blachernae. Alexios al III-lea a lansat un contraatac, ├«ns─â s-a retras f─âr─â a se lupta cu crucia╚Ťii. ├Än mod ironic, cea mai ├«nd├órjit─â rezisten╚Ť─â au oferit-o mercenarii italieni ╚Öi garda vareg─â ce se aflau ├«n serviciul ├«mp─âratului bizantin. 

Victoria crucia╚Ťilor a avut urm─âri politice: Alexios al III-lea a ├«n╚Ťeles c─â nu putea s─â se opun─â occidentalilor, astfel c─â a fugit. ├Än ora╚Ö, unii demnitari care ocupaser─â func╚Ťii importante ├«n aparatul de stat ├«n timpul lui Alexios al III-lea l-au scos din ├«nchisoare pe Isaac al II-lea Anghelos, tat─âl lui Alexios Anghelos, ╚Öi l-au proclamat ├«mp─ârat. Cu greu a acceptat acesta s─â se ├«nt├ólneasc─â cu reprezentan╚Ťi ai crucia╚Ťilor pentru a fi de acord cu unirea cu Roma ╚Öi cu asocierea la domnie a lui Alexios Anghelos, fiul s─âu. ├Än schimbul serviciilor oferite, vene╚Ťienii au primit aproximativ 100.000 de m─ârci ÔÇô pre╚Ťul pentru transport ╚Öi pentru sprijinul militar oferit, plus banii pe care crucia╚Ťii ├«i datorau lui Enrico Dandolo. 

Tensiunile dintre crucia╚Ťi ╚Öi greci

Alexios al IV-lea a realizat c─â nu putea s─â ├«╚Öi men╚Ťin─â puterea, av├ónd ├«n vedere c─â majoritatea popula╚Ťiei ├«i era ostil─â. Astfel c─â i-a angajat pe crucia╚Ťi ca s─â ├«l protejeze, iar ├«n schimb urma s─â pl─âteasc─â costurile necesare pentru armata cruciat─â ╚Öi, implicit, pentru vene╚Ťieni, pentru ├«nc─â un an din momentul ├«n care expira tratatul dintre prin╚Ťii crucia╚Ťi ╚Öi Serenissima Republic─â. Din nou mai mul╚Ťi crucia╚Ťi s-au ar─âtat nemul╚Ťumi╚Ťi, consider├ónd c─â expedi╚Ťia este deturnat─â, ├«ns─â au fost lini╚Öti╚Ťi doar atunci c├ónd a fost ├«ncheiat un nou tratat cu Vene╚Ťia, care se angaja s─â r─âm├ón─â ├«n slujba cruciadei p├ón─â la s─ârb─âtoarea Sf. Mihail din anul urm─âtor (1204). 

Ca s─â ├«╚Öi poat─â respecta angajamentele fa╚Ť─â de crucia╚Ťi, Alexios al IV-lea a impus taxe mari, fapt ce l-au f─âcut s─â devin─â nepopular pentru popula╚Ťia constantinopolitan─â. Nici rela╚Ťia cu tat─âl s─âu nu era prea bun─â: Isaac nu era mul╚Ťumit de faptul c─â reputa╚Ťia fiului s─âu era ├«n ascensiune, iar acesta din urm─â p─ârea s─â ia deciziile dup─â cum dore╚Öte, f─âr─â s─â se consulte cu tat─âl s─âu. 

Încoronarea lui Alexios al IV-lea Anghelos, în 1203. Miniatură de secol XV, de David Aubert

incoronarea lui Alexios al IV lea Anghelos GettyImages 587494880 jpg jpeg

Tensiunile dintre crucia╚Ťi ╚Öi greci au izbucnit de mai multe ori, ca de pild─â c├ónd cei dint├ói au atacat o moschee care era localizat─â pe ╚Ť─ârmul opus fa╚Ť─â de tab─âra lor, ├«n zona Cornului de Aur. ├Än mod ╚Öocant pentru occidentali, grecii au s─ârit ├«n ajutorul musulmanilor. Ca r─âspuns la atacurile grecilor ╚Öi musulmanilor, latinii au pornit un incendiu care a ars 161 de hectare din zona central─â a ora╚Öului. ├Än luna decembrie, lui Alexios ├«i era din ce ├«n ce mai greu s─â ├«╚Öi onoreze angajamentele fa╚Ť─â de crucia╚Ťi, fiind con╚Ötient c─â pe m─âsur─â ce pl─â╚Ťile continuau, nemul╚Ťumirea grecilor avea s─â creasc─â. 

├Ämpotriva sa s-a format o mi╚Öcare de opozi╚Ťie str├óns─â ├«n jurul lui Alexios Dukas, poreclit Murzuphlos, acesta fiind ginerele lui Alexios al III-lea. Alexios Murzuphlos a ├«nceput s─â ├«ntreprind─â din ce ├«n ce mai multe ac╚Ťiuni ├«mpotriva latinilor, dar ╚Öi a lui Alexios al IV-lea. La data de 24 ianuarie 1204, cercurile ecleziastice l-au numit ├«mp─ârat pe Nicolas Kannovos. ├Än ├«ncercarea de a-╚Öi p─âstra func╚Ťia, Alexios al IV-lea le-a oferit palatul Blachernae crucia┼úilor, care trebuiau s─â ├«l sprijine ├«mpotriva bazileului uzurpator. 

Momentul a produs furie ├«n r├óndul popula╚Ťiei, motiv pentru care cei doi ├«mp─âra╚Ťi, Alexios ╚Öi tat─âl s─âu, au fost aresta╚Ťi. Golul de putere a fost umplut de Alexios Murzuphlos ╚Öi sus╚Ťin─âtorii lui, care au avut grij─â s─â ├«i elimine pe Alexios al V-lea, pe Isaac al II-lea ╚Öi pe Nicolas Kannovos. 

Atacul asupra ÔÇ×reginei ora╚ÖelorÔÇŁ nu mai poate fi evitat

├Än acest moment, crucia╚Ťii nu mai aveau nicio alt─â variant─â dec├ót s─â atace Constantinopolul. Pozi╚Ťia pe care o ocupau nu le oferea accesul la resurse, iar Alexios al V-lea Murzuphlos le ├«nchisese accesul la pie╚Ťe. Spre deosebire de situa╚Ťiile din secolul anterior, ca de pild─â cea a lui Ludovic al VII-lea sau Frederick I Barbarossa, care ├«╚Öi a╚Öezaser─â tab─âra ├«n teritorii care le permiteau accesul la resurse, de data aceasta crucia╚Ťii nu puteau dec├ót s─â trimit─â expedi╚Ťii care s─â caute prin teritoriile din jurul capitalei, ├«ns─â se expuneau unui posibil atac din partea lui Ioni╚Ť─â Caloian, ╚Ťarul vlaho-bulgar, care era gata s─â profite de pe urma oric─ârei oportunit─â╚Ťi.

Prin urmare, prin╚Ťii crucia╚Ťi au hot─âr├ót al─âturi de vene╚Ťieni s─â fac─â preg─âtirile necesare asediului ÔÇô pactul din martie 1204. Vene╚Ťienii urmau s─â primeasc─â bani care s─â acopere toate datoriile acumulate ├«n timpul cruciadei (suma de 200.000 de m─ârci). ├Än timpul jafului, femeile ╚Öi clerul trebuiau protejate, iar distrugerea bisericilor ╚Öi violul urmau s─â fie pedepsite cu moartea. Viitorul ├«mp─ârat urma s─â fie tras la sor╚Ťi dintre 12 candida╚Ťi ÔÇô 6 crucia╚Ťi, 6 vene╚Ťieni. Dac─â ├«mp─âratul era un prin╚Ť cruciat, atunci un vene╚Ťian urma s─â ocupe scaunul Patriarhiei de Constantinopol.

├Ämp─âratul urma s─â primeasc─â un sfert din capital─â, plus cele dou─â palate imperiale, ╚Öi nu putea s─â ├«ncheie nicio afacere cu vreun inamic al Vene╚Ťiei. Restul imperiului urma s─â fie ├«mp─âr╚Ťit ├«ntre 12 vene╚Ťieni ╚Öi 12 crucia╚Ťi, care de╚Ťineau p─âm├ónturile ├«n numele ├«mp─âratului. Armata cruciat─â urma s─â r─âm├ón─â ├«n Bizan╚Ť ├«nc─â un an, p├ón─â ├«n luna martie a anului 1205, ulterior pornind c─âtre Egipt. 

Clerul care lua parte la cruciad─â a sim╚Ťit nevoia de a justifica ac╚Ťiunea latinilor, declar├ónd c─â era vorba de un r─âzboi drept, ├«n contextul ├«n care inamicul era schismatic, iar ├«mp─âratul era un uzurpator ce se f─âcea vinovat de regicid. Faptul c─â au existat aceste campanii de justificare ├«n fa╚Ťa crucia╚Ťilor de r├ónd indica asupra nesiguran╚Ťei ce domnea ├«n r├óndul marii mase a participan╚Ťilor cu privire la decizia de a asedia Constantinopolul, dar ╚Öi a necesit─â╚Ťii de a justifica o astfel de ac╚Ťiune: contrar unor idei populare din ziua de azi, crucia╚Ťii nu ac╚Ťionau ├«ndemna╚Ťi doar de fervoare religioas─â, f─âr─â a se g├óndi la consecin╚Ťele ac╚Ťiunilor lor. Liderii celei de-a Patra Cruciade au trebuit ├«n mod constant s─â ├«╚Öi justifice ac╚Ťiunile ╚Öi s─â ├«ncerce s─â ├«i conving─â pe participan╚Ťi c─â scopul final al acestei expedi╚Ťii nu fusese abandonat. 

La data de 9 aprilie a ├«nceput asaltul ├«n zona de nord a ora╚Öului (├«n apropierea palatului Blachernae). Avantajul pe care l-au avut crucia╚Ťii a fost reprezentat de participarea vene╚Ťienilor. Ace╚Ötia ╚Öi-au folosit navele fie pe post de ambarca╚Ťiuni pentru transportul trupelor, fie pe post de turnuri de asediu sau platforme pe care erau montate diverse ma╚Öin─ârii de asediu. 

Luptele au continuat ╚Öi ├«n zilele urm─âtoare, p├ón─â c├ónd pe 12 aprilie crucia╚Ťii au p─âtruns ├«n ora╚Ö ╚Öi ╚Öi-au deschis drumul ucig├óndu-i pe to╚Ťi locuitorii care le ie╚Öeau ├«n cale. Tem├óndu-se de un contraatac, au provocat un incendiu ce a distrus cl─âdirile care supravie╚Ťuiser─â ├«n timpul luptelor ce avuseser─â loc ├«n iarna precedent─â. Cu toate c─â garda vareg─â era preg─âtit─â pentru a opune rezisten╚Ť─â ├«n fa╚Ťa crucia╚Ťilor, Alexios al V-lea a ales s─â fug─â noaptea, astfel c─â la data de 13 aprilie crucia╚Ťii intr─â ├«n posesia ora╚Öului. 

Una dintre cele mai barbare ac╚Ťiuni ale crucia╚Ťilor din toate timpurile

├Änc─â din prima zi de c├ónd au p─âtruns ├«n ora╚Ö, atacatorii s-au dedat la jaf ╚Öi crim─â, ├«ns─â de teama ca victoriile ob╚Ťinute s─â nu fie periclitate de lipsa ordinii, comandan╚Ťii crucia╚Ťi au ├«ncercat s─â ├«i ╚Ťin─â ├«n fr├óu pe osta╚Öi cel pu╚Ťin p├ón─â c├ónd victoria a fost gata ÔÇô ├«n sensul ├«n care jaful putea continua, dar de o manier─â mai ordonat─â. Cele mai v├ónate au fost casele de lux ╚Öi bisericile, care au fost distruse, iar relicvele ╚Öi comorile lor au fost capturate de latini. Conform unor calcule moderne, aproximativ 1.000 de locuitori au c─âzut prad─â furiei atacatorilor, ├«ns─â niciunul dintre ei nu f─âcea parte din elita bizantin─â, care a fost tratat─â cu un minim respect. 

├Än timpul jafului din 1204, cei patru cai de bronz au fost fura╚Ťi de la Hipodromul din Constantinopol ╚Öi trimi╚Öi la Vene╚Ťia ca s─â ├«mpodobeasc─â fa╚Ťada Bazilicii San Marco, unde se g─âsesc ╚Öi ├«n ziua de azi

Hipodromul din Constantinopol GettyImages 146326106 jpg jpeg

Violen╚Ťa jafului, care a culminat cu profanarea unor biserici bizantine, i-a oripilat pe greci, dup─â cum reiese din cronicile lui Niketas Koniates ╚Öi Nicolae Mesarites. ├Äns─â trebuie men╚Ťionat c─â, ├«n ciuda faptului c─â a fost ╚Öi este considerat─â una dintre cele mai barbare ac╚Ťiuni ale crucia╚Ťilor din toate timpurile, pr─âdarea ora╚Öelor era o opera╚Ťiune obi╚Önuit─â ├«n epoc─â ╚Öi reprezenta una dintre principalele modalit─â╚Ťi prin care comandan╚Ťii ├«╚Öi puteau fideliza osta╚Öii ÔÇô promisiunea unor c├ó╚Ötiguri rezultate ├«n urma jafului. 

Cucerirea Constantinopolului a marcat momentul de ruptur─â definitiv─â ├«ntre Apus ╚Öi R─âs─ârit. Bizantinii au fost ╚Öoca╚Ťi de distrugerile produse de crucia╚Ťi, ÔÇ×regina ora╚ÖelorÔÇŁ fiind un motiv de m├óndrie pentru popula╚Ťia din capitala imperial─â. 

***

Cu galben - suprafa╚Ťa Imperiului Latin de Constantinopol

imperiul latin jpg jpeg

Imperiul Bizantin a fost ├«nlocuit cu Imperiul Latin de Constantinopol, un stat cu o existen╚Ť─â efemer─â: ├«n 1261, Mihail al VIII-lea Paleologul a recucerit Constantinopolul. ├Än 1204, o parte dintre teritoriile imperiale au fost ├«mp─âr╚Ťite ├«ntre latini: Regatul de Salonic, Principatul de Ahaia, Ducatul Atenei, Ducatul de Naxos ╚Öi Ducatul de Philippopolis. Vene╚Ťia a primit 3/8 din fostele teritorii bizantine, incluz├ónd ╚Öi unele insule, ca de pild─â Creta. Rezisten╚Ťa greac─â a continuat ├«n provinciile pe care latinii nu le cuceriser─â: Imperiul de la Niceea, Imperiul de Trapezunt, Despotatul de Epir ╚Öi Despotatul de Moreea.

Biserica Catolic─â a reluat discu╚Ťiile de unire cu ierarhii ecleziastici bizantini din aceste state-succesoare, ╚Öi, din 1261, cu patriarhul grec de Constantinopol, ├«ns─â f─âr─â succes. Nici m─âcar c├ónd Bizan╚Ťul avea nevoie de ajutor ├«n fa╚Ťa otomanilor, popula╚Ťia nu dorea s─â se uneasc─â cu Roma, memoria cuceririi din 1204 fiind ├«nc─â vie ╚Öi ├«n secolele urm─âtoare.      

Acest text este un fragment din articolul ÔÇ×A Patra Cruciad─â. De ce au atacat crucia╚Ťii Constantinopolul?ÔÇŁ, publicat ├«n num─ârul 237 al revistei Historia, disponibil ├«n format digital pe paydemic.com.

1 coperta H 237 jpg jpeg