Încoronarea lui Ferdinand la Alba Iulia  Primul rege al României Mari  jpeg

Încoronarea lui Ferdinand la Alba Iulia. Primul rege al României Mari

Odat─â oficializat─â unirea tuturor rom├ónilor ├«ntr-un singur stat, trebuia ca, printr-un act simbolic, Regele Ferdinand s─â primeasc─â ├«n mod oficial st─âp├ónirea noilor teritorii. Op╚Ťiunea factorilor politici, precum ╚Öi a regelui ├«nsu╚Öi, a fost ca acest lucru s─â se realizeze ├«n cadrul unei ceremonii de ├«ncoronare, ├«n care fastul ╚Öi tradi╚Ťia bizantin─â urmau s─â dea form─â ├«ndeplinirii aspira╚Ťiilor de veacuri ale rom├ónilor. Locul de ├«ncoronare nu a fost ales ├«nt├ómpl─âtor. Aici intrase triumf─âtor Mihai Viteazul, pe 1 noiembrie ├«n 1599, iar la 1 decembrie 1918, peste 100.000 de oameni aclamaser─â Unirea Transilvaniei, Banatului, Cri╚Öanei ╚Öi Maramure╚Öului cu Rom├ónia.

Pentru buna preg─âtire ╚Öi desf─â╚Öurare a festivit─â╚Ťilor, guvernul Alexandru Averescu a numit ├«n iunie 1920 ÔÇ×Comisiunea pentru organizarea Serb─ârilor ├Äncoron─ârii SuveranilorÔÇŁ, cu sediul ├«n palatul Ministerului Lucr─ârilor Publice. ╚śef al comisiunii a fost desemnat generalul Constantin Coand─â, pre╚Öedinte al Senatului ╚Öi fost prim-ministru, iar din comisie mai f─âceau parte Nicolae Titulescu, ca ministru de Finan╚Ťe, Octavian Goga, ministru al Cultelor ╚Öi Artelor, viitorul patriarh, Miron Cristea, istoricii Nicolae Iorga ╚Öi Alexandru Lapedatu, compozitorul George Enescu, pictorii Costin Petrescu ╚Öi Arthur Verona, arhitectul Victor Steph─ânescu, precum ╚Öi primarul Albei Iulia, Aurel Sava.

Ini╚Ťial a existat propunerea ca ungerea suveranului s─â se fac─â la biserica Mihai-Vod─â din Bucure╚Öti ╚Öi ├«ncoronarea la Alba Iulia, dar Ferdinand a refuzat pe motiv c─â ambele acte sunt parte ale aceleia╚Öi ceremonii. P├ón─â la urm─â a fost acceptat─â propunerea lui Nicolae Iorga de construire a unei Caterdrale a ├Äncoron─ârii la Alba Iulia.

Proiectul ╚Öi conducerea lucr─ârilor au fost ├«ncredin╚Ťate arhitectului Victor G. Steph─ânescu, elev al marelui arhitect Ion Mincu. Pictura interioar─â urma s─â fie realizat─â de Costin Petrescu, a c─ârui capodoper─â r─âm├óne marea fresc─â de la Ateneul Rom├ón, realizat─â ├«ntre 1933-1938. Piatra de temelie a noului edificiu a fost pus─â ├«n cea de-a doua zi de Pa╚Öte a anului 1921, ├«n 28 martie, lucr─ârile execut├óndu-se ├«ntr-un ritm rapid. ├Än august acela╚Öi an, clopotni╚Ťa era aproape gata, iar pe 8 septembrie 1921 a fost ├«n─âl╚Ťat─â crucea cea mare de pe turla catedralei. Costin Petrescu s-a apucat ╚Öi el de treab─â, realiz├ónd fresca interioar─â ce-i ├«nf─â╚Ťi╚Öa pe peretele vestic pe cei doi ctitori, Ferdinand ╚Öi Maria, ├«n navele laterale, pe Miron Cristea, viitorul patriarh ╚Öi Nicolae B─âlan, mitropolitul Ardealului, iar ├«n pronaos, pe Mihai Viteazul ╚Öi so╚Ťia lui, Doamna Stanca. Nicolae Iorga putea nota cu satisfac╚Ťie:

ÔÇ×Azi nu numai c─â al─âturi de catedrala catolic─â am ref─âcut biserica lui Mihai Viteazul, dar i-am dat, dac─â nu patina, care e ├«n puterea vremii, m─âcar propor╚Ťii, care, unite cu ale edificiului, ale chiliilor ├«nconjuratoare, pot ├«nfrunta concuren╚ŤaÔÇŁ.

Alba Iulia, martora unei ceremonii fastuoase

├Äntreg ora╚Öul Alba Iulia a fost supus unor ample transform─âri edilitare, iar Sala Unirii a primit o nou─â ├«nf─â╚Ťi╚Öare:

ÔÇ×Sala propriu-zis─â a suferit importante modific─âri. Zidul de r─âs─ârit a fost deschis p├ón─â jos, ├«n dreptul fostelor ferestre, rezult├ónd cinci ferestre-u╚Öi. Dou─â arcade mai proeminente separ─â sala ├«n trei spa╚Ťii distincte. ├Än spa╚Ťiul din dreapta s─âlii au fost picta╚Ťi Horea, Clo╚Öca, Cri╚Öan, Avram Iancu, iar ├«n cel din st├ónga: Iancu de Hunedoara, Matei Corvin, Petru Maior, apoi episcopii de la 1848, ╚śaguna ╚Öi Lemeni.ÔÇŁ (Constantin I. Stan)

De ceremonialul propriu-zis al ├«ncoron─ârii s-a ocupat mitropolitul Miron Cristea, care a studiat zeci de cronici ╚Öi de gravuri ├«nf─â╚Ťi╚Ö├ónd diferite ritualuri de ├«ncoronare ale ├«mp─âra╚Ťilor bizantini, ╚Ťarilor ru╚Öi sau regilor unguri. Lui Miron Cristea ├«ncoronarea lui Carol I din 1881 i se p─âruse foarte sobr─â ╚Öi dorea ca acum Alba Iulia s─â fie martora unei ceremonii fastuoase, ├«n care biserica ╚Öi clerul s─â joace un rol foarte important. Regele ├«ns─â s-a opus deoarece dorea o ├«ncoronare mai simpl─â, mai auster─â. ├Än acest sens, el a impus s─â fie ├«ncoronat cu coroana unchiului s─âu, Regele Carol I, cea confec╚Ťionat─â din o╚Ťelul unui tun turcesc capturat de rom├óni la Plevna, ├«n 1877.


Incoronarea regelui Ferdinand 2 jpg jpeg

Singurele adaosuri cu care a fost de acord Ferdinand au fost pietrele pre╚Ťioase montate pe coroana de o╚Ťel ╚Öi care simbolizau Basarabia, Bucovina ╚Öi Transilvania. Coroana reginei Maria urma s─â fie asem─ân─âtoare cu cele purtate de ├«mp─âr─âtesele bizantine. Aurul necesar acestei coroane (1,8 kilograme) a fost donat de c─âtre un anume Pocol, proprietar al unei mine din Mun╚Ťii Apuseni, iar realizarea a c─âzut ├«n sarcina casei de bijuterii Falige, din Paris. Coroana Mariei era mult mai somptuoas─â dec├ót a regelui ÔÇô potrivit contribu╚Ťiei pe care o avusese ├«n realizarea acestui eveniment, am ad─âuga noi ÔÇô fiind ornat─â cu rubine, opale, turcoaze ╚Öi ametiste ╚Öi cu pandantive laterale ample.

Dac─â edificiul ├«ncoron─ârii, ceremonialul, precum ╚Öi toate celelalte elemente exterioare ale ceremoniei au fost gata din timp ╚Öi bine, ca de obicei cei care au reu╚Öit s─â strice evenimentul au fost politicienii. Pe de o parte, Ionel Br─âtianu ajuns la putere ├«n ianuarie 1922 ╚Öi al s─âu Partid Na╚Ťional-Liberal doreau s─â confere ├«ncoron─ârii aura unei festivit─â╚Ťi de partid, arog├óndu-╚Öi meritele pentru realizarea unirii ╚Öi a ├«ncoron─ârii. Evident, totul cu un oare╚Öce profit politic ╚Öi electoral.

De cealalt─â parte, Iuliu Maniu ╚Öi liderii Partidului Na╚Ťional Rom├ón considerau c─â serb─ârile ├«ncoron─ârii trebuie s─â se desf─â╚Öoare sub autoritatea unui guvern neutru, mai reprezentativ ╚Öi mai potrivit semnifica╚Ťiei evenimentului. Maniu critica guvernul liberal, acuz├óndu-l c─â ÔÇ×brusc├ónd demnitatea poporului, a ├«ndep─ârtat de la aceast─â s─ârb─âtoare (├«ncoronarea, n.n.), Ardealul, care a ├«nf─âptuit, tot la Alba Iulia, UnireaÔÇŁ. ├Än realitate, ambii oameni politici gre╚Öeau, Br─âtianu, prin politizarea partizan─â excesiv─â a evenimentului, Maniu, prin refuzul de a participa la o ceremonie la care contribuise at├ót de mult.

 Ziua mult a╚Öteptat─â de 15 octombrie 1922 a ├«nceput cu o ploaie m─ârunt─â, sub un cer ├«nchis. Cortegiul regal a ajuns la catedral─â ├«n jur de ora 10. Slujba din interiorul l─âca╚Öului ├«i d─â prilejul marelui Iorga s─â consemneze, plin de emo╚Ťie:

ÔÇ×├Än toat─â istoria neamului nostru, nu s-au v─âzut vreodat─â ierarhii ╚Ü─ârii Rom├óne╚Öti ╚Öi Moldovei, Ardealului ╚Öi Basarabiei, liturgisind ├«mpreun─â.ÔÇŁ

Dup─â sfin╚Ťirea ├«nsemnelor regale (coroanele ╚Öi buzduganul regelui), s-a trecut la ceremonia public─â a ├«ncoron─ârii. Ferdinand, urm├ónd modelul napoleonian, s-a ├«ncoronat singur, a╚Öez├ónd apoi coroana ╚Öi pe fruntea Mariei, ÔÇ×scumpa mea so╚Ťie, p─ârta╚Öa suferin╚Ťelor ╚Öi bucuriilor Mele ╚Öi ale ╚Ü─âriiÔÇŁ, dup─â cum avea s─â scrie monarhul ├«n ÔÇ×Actul Comemorativ al ├Äncoron─âriiÔÇŁ, semnat imediat dup─â ceremonie.

Se ├«mplinea astfel memorabila profe╚Ťie a lui Nicolae Filipescu, neobosit om politic na╚Ťionalist, ardent partizan al intr─ârii noastre ├«n r─âzboi pentru recuperarea Ardealului:

ÔÇ×M─ârirea pe care ╚Ťi-o dorim, Sire, este s─â te ├«ncoronezi la Alba Iulia ca rege al tuturor rom├ónilor sau s─â mori pe c├ómpia de la Turda ca Mihai Viteazul.ÔÇŁ

Din nefericire, din cauza nevolniciei politicienilor și a vitregiei vremurilor, România Mare n-a rezistat decât 22 de ani, dar amintirea înfăptuirii ei înfioară chiar și astăzi orice suflet de român. Iar locul cel mai dătător de nădejdi pe care odată le-om putea vedea împlinite, rămâne și azi Sfânta cetate a Bălgradului românesc: Alba Iulia.


Incoronarea regelui Ferdinand 3 jpg jpeg
Incoronarea regelui Ferdinand 4 jpg jpeg
Incoronarea regelui Ferdinand 5 jpg jpeg
Incoronarea regelui Ferdinand 6 jpg jpeg

Vezi aici GALERIE FOTO