Gheorghiu Dej a primit undă verde de la Hrușciov să se împace cu Tito jpeg

Gheorghiu-Dej a primit undă verde de la Hrușciov să se împace cu Tito

­čôü Comunism
Autor: Doru LICIU

Sistemul politic iugoslav, ca de altfel ╚Öi cel rom├ón, era ini╚Ťial copilul fidel al regimului sovietic. Adev─âratul motiv al primei crize sovieto-iugoslave l-a constituit dorin╚Ťa lui Iosip Broz Tito de a p─âstra o anume independen╚Ť─â fa╚Ť─â de Uniunea Sovietic─â. Aceast─â exigen╚Ť─â, de fapt o veritabil─â contestare a hegemoniei sovietice, s-a manifestat prin ini╚Ťiativele iugoslave de reorganizare a rela╚Ťiilor dintre ╚Ť─ârile din Balcani.

├Äncercarea de a transforma Albania ├«ntr-o republic─â iugoslav─â ╚Öi proiectul unei federa╚Ťii cu Bulgaria l-au nelini╚Ötit profund pe Stalin ╚Öi l-au determinat s─â ia c├ót mai repede m─âsuri pentru revenirea Iugoslaviei la politica comun─â a blocului sovietic, inspirat─â de la Moscova.

Hrușciov calcă în picioare politica lui Stalin

├Än ceea ce prive╚Öte rela╚Ťiile cu Iugoslavia, Rom├ónia a urmat ├«ndeaproape cursul politicii externe sovietice. Atunci c├ónd tensiunea dintre Moscova ╚Öi Belgrad a atins punctul maxim, declan╚Ö├óndu-se o grav─â criz─â ├«ntre cele dou─â state, Rom├ónia a avut aceea╚Öi atitudine cu Uniunea Sovietic─â. Raportul special al Cominformului, prin care partidul comunist iugoslav era exclus, ├«n iunie 1948, din Biroul Informativ, a fost prezentat de liderul comuni╚Ötilor rom├óni, Gheorghe Gheorghiu-Dej. ├Än acest doculment se afirma clar incompatibilitatea survenit─â ├«ntre Iugoslavia ÔÇ×titoist─âÔÇŁ ╚Öi restul statelor comuniste:

ÔÇ×Clica lui Tito a trecut f─â╚Ťi╚Ö ├«n tab─âra imperiali╚Ötilor ╚Öi a a╚Ť├ó╚Ť─âtorilor la r─âzboi ╚Öi se afl─â ├«n slujba imperiali╚Ötilor americani. Consecin╚Ťa logic─â a acestei politici antisovietice ╚Öi anticomuniste a fost trecerea clicii lui Tito la fascism. Aceast─â clic─â a v├óndut Iugoslavia monopoli╚Ötilor americani, a lichidat suveranitatea de stat, independen╚Ťa na╚Ťional─â ╚Öi ultimele r─âm─â╚Öi╚Ťe ale libert─â╚Ťii, instaur├ónd un regim de s─âlbatic─â teroare...ÔÇŁ.

O dat─â cu moartea lui Stalin, rela╚Ťiile cu Iugoslavia vor cunoa╚Öte o evolu╚Ťie dramatic─â. Din vara anului 1954 Hru╚Öciov va ini╚Ťia reconcilierea cu Tito, de╚Öi, Molotov, secretarul afacerilor externe, se opunea. Acest eveniment s-a produs un an mai t├órziu c├ónd, ├«ntre 26 mai ╚Öi 3 iunie 1955, Hru╚Öciov va face un adev─ârat ┬źdrum la Canossa┬╗ venind ├«n vizit─â la Belgrad ╚Öi d├óndu-i astfel satisfac╚Ťie deplin─â lui Tito, dup─â o s─âpt─âm├ón─â de intense negocieri.

Declara╚Ťia comun─â, publicat─â la 2 iunie 1955, recuno╚Ötea legitimitatea regimului politic iugoslav ╚Öi accepta existen╚Ťa unui pluralism al vizilunilor asupra c─âilor de edificare a societ─â╚Ťii comuniste. ├Än cuv├óntarea sus╚Ťinut─â la Belgrad, Hru╚Öciov ╚Öi-a cerut scuze, ├«n numele conducerii sovietice, pentru deteriorarea rela╚Ťiilor sovieto-iugoslave, recunosc├ónd c─â acuza╚Ťiile de tr─âdare ╚Öi de aservire intereselor occidentale, aduse conducerii iugoslave, fuseser─â false.

Evident, r─âspunderea pentru aceast─â situa╚Ťie o avea defunctul Beria, presupusul agent imperialist infiltrat ├«n conducerea de partid sovietic─â (trebuie men╚Ťionat ├«ns─â c─â la simulacrul de proces ce a urmat rapidei sale execu╚Ťii, printre alte acuza╚Ťii, figura ╚Öi ┬ź├«ncercarea de a stabili contacte cu clica titoist─â┬╗).

Derut─â printre partidele comuniste 

Aceast─â important─â schimbare survenit─â ├«n politica extern─â sovietic─â a deschis calea unor profunde reevalu─âri ├«n cadrul conducerilor partidelor din celelalte state comuniste din Europa de Est, provoc├ónd o adev─ârat─â derut─â ├«n r├óndurile liderilor comuni╚Öti. Nelini╚Ötea acestora era determinat─â de implica╚Ťiile profunde pe care le avea acest eveniment asupra situa╚Ťiei lor ├«n propriile partide. Un contemporan al evenimentelor descria astfel noua stare de fapt:

ÔÇ×... dac─â Tito nu era ╚Öi nu fusese niciodat─â agent imperialist, atunci Rajk, Slansky ╚Öi al╚Ťii, care fuseser─â condamna╚Ťi pentru a fi conspirat cu el ├«n scopul mai bunei slujiri a C.I.A. ╚Öi a Intelligence Service, nu puteau s─â fi fost nici ei agen╚Ťi imperiali╚Öti. C─âci, dac─â se ├«nl─âtura din procesele lor tot ce era legat de Tito, nu r─âm├ónea dec├ót o aiureal─â plin─â de lacune inexplicabile. De╚Öi la vremea respectiv─â s-a spus pu╚Ťin ├«n mod public despre aceste lucruri, fiecare activist de partid care a citit comunicatul relat├ónd ├«nt├ólnirea sovieto-iugoslav─â cu siguran╚Ť─â s-a g├óndit la eleÔÇŁ.

ÔÇ×Raportul secretÔÇŁ, prezentat de Hru╚Öciov ├«n noaptea de 24/25 februarie 1956 la al XX-lea Congres al P.C.U.S., un atac f─âr─â precedent la adresa politicii ╚Öi personalit─â╚Ťii lui Stalin, a reprezentat, de asemenea, un eveniment remarcabil pentru istoria sovietic─â ╚Öi comunist─â. O dat─â lansat programul s─âu de destalinizare prin prezentarea raportului, Hru╚Öciov a subliniat ╚Öi vina personal─â a lui Stalin ├«n provocarea rupturii cu Iugoslavia, din anul 1948:

┬ź├Ämi amintesc de prima zi c├ónd a izbucnit conflictul artificial dintre Uniunea Sovietic─â ╚Öi Iugoslavia. Odat─â, pe c├ónd m─â ├«ntorceam la Moscova de la Kiev, am fost invitat la Stalin care, ar─ât├ónd spre o scrisoare trimis─â recent de Tito, m-a ├«ntrebat: ┬źAi citit asta?┬╗. F─âr─â s─â a╚Ötepte r─âspunsul meu, a ad─âugat: ┬źAjunge s─â ridic doar degetul mic ╚Öi Tito nu va mai fi. O s─â cad─â┬╗.

Noi am pl─âtit scump aceast─â ┬źridicare a degetului mic┬╗. Afirma╚Ťia reflect─â mania grandorii dovedit─â de Stalin ╚Öi el s-a comportat exact a╚Öa: ┬źDoar s─â ridic degetul mic ╚Öi Tito n-o s─â mai fie. Doar s─â ridic degetul mic ╚Öi mul╚Ťi al╚Ťii vor disp─ârea┬╗.

├Äns─â acest lucru nu s-a ├«nt├ómplat cu Tito. De ce? Motivul este c─â, ├«n acest caz de ne├«n╚Ťelegere cu tovar─â╚Öii iugoslavi, Tito avea ├«n spatele lui un stat ╚Öi un popor care trecuser─â prin ╚Öcoala grea a luptei pentru libertate ╚Öi independen╚Ť─â, un popor care ├«╚Öi sus╚Ťinea conduc─âtorii.

Hru╚Öciov pune stop iluziilor de╚Öarte 

Hru╚Öciov dorea doar s─â ilustreze una din gravele gre╚Öeli f─âcute de Stalin ├«n politica extern─â sovietic─â. El nu inten╚Ťiona o reevaluare a rela╚Ťiilor sovietice cu ╚Ť─ârile blocului comunist ╚Öi nu era dispus s─â permit─â acestora realizarea unei politici na╚Ťionale. Cu toate acestea, ├«n unele ╚Ť─âri satelite ┬źRaportul secret┬╗ ╚Öi critica atitudinii lui Stalin fa╚Ť─â de Iugoslavia au fost interpretate ca un fel de invita╚Ťie de a porni ╚Öi ele pe drumul unei relative liberaliz─âri a regimului politic ╚Öi ob╚Ťinerea unei mai accentuate independen╚Ťe na╚Ťionale.

├Än ceea ce prive╚Öte Rom├ónia, condamnarea practicilor ┬źcriminale┬╗ stalinislte ╚Öi indicarea cultului personalit─â╚Ťii lui Stalin, ca surs─â a abuzurilor comise ├«n numele partidului, periclitau grav pozi╚Ťia ╚Öi interesele lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, liderul Partidului Muncitoresc Rom├ón, ╚Öi ale echipei sale.

Prima vizită în Iugoslavia - primită cu răceală

Cu toate acestea, al XX-lea Congres al P.C.U.S. a avut un impact enorm pretutindeni, inclusiv ├«n Rom├ónia. Schimb─ârile survenite ├«n politica sovietic─â au determinat, ├«ncep├ónd cu anul 1956, detensionarea rela╚Ťiilor dintre Rom├ónia ╚Öi Iugoslavia. Acest fapt a determinat posibilitatea relu─ârii contactelor la cel mai ├«nalt nivel, c├ónd ├«n perioada 23-26 iunie 1956, Tito a vizitat Rom├ónia, iar, ├«n perioada 22-29 octombrie 1956, Gheorlghiu-Dej a vizitat oficial Iugoslavia.

Totu╚Öi, normalizarea deplin─â a acestor rela╚Ťii a fost marcat─â de ne├«ncredere ╚Öi suspiciuni reciproce. ├Äntr-o ╚Öedin╚Ť─â a Biroului Politic al C.C. al P.M.R., Gheorghe Apostol relata vizita efectuat─â ├«n Iugoslavia, ├«n luna februarie 1956, ├«n fruntea unei delega╚Ťii de sindicat. El descria r─âceala cu care a fost primit la Belgrad, subliniind ╚Öi refuzul iugoslavilor de a ├«ncheia un protocol sau o rezolu╚Ťie comun─â, ╚Öi ar─ât├ónd c─â iugoslavii au criticat violent existen╚Ťa Cominformului.

De altfel, sovieticii au renun╚Ťat cur├ónd la acest organism, la 17 aprilie 1956 anun╚Ť├óndu-se desfiin╚Ťarea Biroului Informativ al partidelor comuniste ale Uniunii Sovietice ╚Öi alia╚Ťilor s─âi. O dat─â cu acesta ├«╚Öi ├«nceta apari╚Ťia ╚Öi publica╚Ťia oficial─â a Cominforlmului, revista ÔÇ×Pentru pace trainic─â, pentru democra╚Ťie popular─âÔÇť.

Dej ╚Öi Tito, ├«mpreun─â la Moscova 

Un episod interesant privind evolu╚Ťia acestor rela╚Ťii ├«l constituie ╚Öi ├«nt├ólnirea dintre Gheorghiu-Dej ╚Öi Tito, din timpul c─âl─âtoriei acestuia la Moscova, c├ónd a traversat Rom├ónia. La 2 iunie 1956, ├«n cadrul acestei scurte ├«nt├ólniri, conduc─âtorul iugoslav a confirmat liderului rom├ón inten╚Ťia sa de a ├«ntre╚Ťine rela╚Ťii normale cu Rom├ónia, declar├ónd c─â a cunoscut modul cum s-a petrecut episodul din 1948, c├ónd Gheorghiu-Dej a fost obligat de Stalin s─â prezinte raportul de condamnare a partidului iugoslav ╚Öi ├«n╚Ťelege situa╚Ťia.

Hsrusciov jpg jpeg

În iunie 1956, la Moscova, Tito este tratat cu multă atenţie de către Hrușciov

Prin aceasta, Tito arăta că este dispus să lase deoparte diferendele din trecut, din timpul conflictului sovieto-iugoslav, dintre anii 1948-1953, când Gheorghe Gheorghiu-Dej a fost primul și unul dintre cei mai zeloși propagandiști în campania declanșată împotriva lui Tito și a Iugoslaviei.

Tito, primit la Bucure╚Öti cu promisiuni 

La ├«ntoarcerea din Uniunea Sovietic─â, I.B. Tito a efectuat o vizit─â oficial─â ├«n Rom├ónia. Vizita la Bucure╚Öti a lui Tito a constituit un adev─ârat triumf, adres├óndu-se direct celor peste 200.000 de oameni prezen╚Ťi. Discursul lui Georghiu-Dej a fost considerat ┬źun omagiu adus de rom├óni acordurilor sovieto-iugoslave┬╗, ├«ncheiate la Moscova.

├Än cadrul discu╚Ťiilor comune purtate cu ocazia vizitei delega╚Ťiei iugoslave, au fost abordate probleme precum ├«ncheierea ├«ntre Rom├ónia ╚Öi Iugoslavia a unui nou acord comercial, un nou acord cultural ╚Öi mai multe conven╚Ťii de colaborare ╚Ötiin╚Ťifice, tehnice, de regularizare a naviga╚Ťiei pe r├óul Bega etc. De asemenea, s-a pus problema elabor─ârii ├«n comun a unui program de amenajare a cursului Dun─ârii ╚Öi a construirii unei hidrocentrale ├«n zona Por╚Ťilor de Fier. ├Än ziua de 26 iunie 1956 au continuat convorbirile bilaterale, iar Gheorlghiu-Dej a ar─âtat c─â, pentru a ├«mbun─ât─â╚Ťi rela╚Ťiile rom├óno-iugoslave, trebuia ├«nl─âturate obstacolele care le-ar fi putut perturba.

┬źNoi am luat m─âsuri ╚Öi vom mai lua. Am dat voie popula╚Ťiei s─â se ├«ntoarc─â dac─â vrea. Cei p─âgubi╚Ťi vor fi desp─âgubi╚Ťi. Am luat m─âsuri de ├«ndreptare pentru aceste situa╚Ťii. S-au creat comisii ├«n Banat s─â ├«ndrept─âm gre╚Öelile, ╚Öi cu popula╚Ťia german─â ╚Öi ├«n ce prive╚Öte popula╚Ťia s├órb─â. ├Än ce prive╚Öte persoanele care au avut de suferit ├«n aceast─â perioad─â, aproape toate au fost eliberate din ├«nchisori (mai sunt patru persoane, dar nu este o problem─â). Noi luam m─âsuri pentru a ├«nl─âtura tot ce a ├«ntunecat rela╚Ťiile. A╚Ö vrea s─â atrag aten╚Ťia c─â sunt unele elemente care au folosit aceast─â situa╚Ťie - m─â refer la elementele care au atitudine str─âin─â fa╚Ť─â de politica noastr─â, fa╚Ť─â de regim┬╗.

Dej se preg─âte╚Öte s─â plece la Belgrad 

Vizita lui Tito ├«n Rom├ónia a produs o puternic─â impresie, acesta atr─âg├óndu-╚Öi simpatia popula╚Ťiei, pentru mul╚Ťi rom├óni r─âm├ón├ónd memorabile cuvintele sale:

ÔÇ×Metodele monstruoase ale unui singur om au dus la ├«nr─âut─â╚Ťirea rela╚Ťiilor cu IugoslaviaÔÇŁ.

├Äntr-o ├«nt├ólnire din ziua de 9 august 1956, dintre ambasadorul rom├ón la Belgrad, Nicolae Guin─â, ╚Öi conduc─âtorul iugoslav, pe una dintre insulele arhipelagului Brioni, Tito i-a comunicat c─â poate primi ├«n Iugoslavia delega╚Ťia rom├ón─â condus─â de Gheorghiu-Dej, ├«n ultima decad─â a lunii octombrie. Tito ╚Öi-a exprimat convingerea c─â ├«ntre Rom├ónia ╚Öi Iugoslavia existau multe posibilit─â╚Ťi de colaborare economic─â ╚Öi politic─â, rela╚Ťiile dintre cele dou─â ╚Ť─âri put├ónd ╚Öi trebuind s─â fie unele privilegiate. Odat─â stabilit─â vizita ├«n Iugoslavia, Biroul Politic al C.C. al P.M.R. a ├«nceput documentarea pentru preg─âtirea acestei vizite, considerat─â ca fiind foarte important─â pentru viitorul rela╚Ťiilor rom├óno-iulgoslave.

Hru╚Öciov recomand─â re╚Ťinere 

├Äntr-o not─â datat─â 5 octombrie 1956, trimis─â de la Belgrad, de I. Manole, se arat─â c─â, dup─â vizita lui Hru╚Öciov ├«n Iugoslavia ╚Öi a lui Tito ├«n Uniunea Sovietic─â, P.C.U.S. a redactat o scrisoare ├«n care se fac unele aprecieri grave ├«n leg─âtur─â cu activitatea U.C.I.. Acesta ┬źar fi un partid progresist, dar nu marxist-lenilnist, lipsit de principialitate ├«n rela╚Ťiile cu partidele social-democrate ...┬╗, suger├óndu-se ca ┬źnoi, rom├ónii, s─â nu ne l─âs─âm antrena╚Ťi ├«n discu╚Ťii┬╗ asupra presupusului con╚Ťinut al acestei scrisori a P.C.U.S.

Informa╚Ťia a fost folosit─â ├«n ╚Öedin╚Ťa Biroului Politic al C.C. al P.M.R., din 9 octombrie 1956, c├ónd colectivul format din Chivu Stoica, Emil Bodn─âra╚Ö ╚Öi Gheorghe Apostol a primit sarcina s─â revad─â proiectele materialelor preg─âtite pentru delega╚Ťia ce urma s─â plece ├«n Iugoslavia ╚Öi s─â le definitiveze pe baza noilor informa╚Ťii ╚Öi observa╚Ťii. Astfel, ├«n cadrul ├«nt├ólnirii, din 17 octombrie 1956, a unei delega╚Ťii rom├óne cu liderii sovietici Mikoian ╚Öi Suslov, cu prilejul particip─ârii acestora la Congresul Partidului Comunist Chinez, au fost relatate o serie de aspecte inedite privind ultima ├«nt├ólnire dintre Hru╚Öciov ╚Öi Tito.

Cu aceast─â ocazie Hru╚Öciov ar fi repro╚Öat lui Tito c─â acesta ┬źsprijin─â elementele opozi╚Ťioniste din Ungaria, Bulgaria ╚Öi Albania, ceea ce este un amestec ├«n treburile interne ale acestor partide┬╗. Apoi, s-a precizat c─â Hru╚Öciov s-a ar─âtat nemul╚Ťumit de faptul c─â ÔÇ×├«n Iugoslavia ╚Ť─ârile de democra╚Ťie popular─â continu─â s─â fie calificate drept ┬źsateli╚Ťi┬╗ ai U.R.S.S.ÔÇŁ.

O declara╚Ťie comun─â lini╚Ötitoare pentru Moscova 

╚Üin├ónd cont de noile indica╚Ťii de la Moscova, ├«n perioada 20-29 octombrie 1956, delega╚Ťia rom├ón─â condus─â de Gheorghe Gheorghiu-Dej a efectuat o vizit─â oficial─â ├«n Iugoslavia, unde a avut convorbiri cu o delega╚Ťie similar─â iugoslav─â, condus─â de Tito. Dar ├«n declara╚Ťia cu privire la rela╚Ťiile dintre P.M.R. ╚Öi U.C.I., semnat─â la 27 octombrie 1956, la Brioni, apare o fraz─â lini╚Ötitoare pentru Moscova:

ÔÇ×Dezvoltarea general─â a rela╚Ťiilor dintre cele dou─â ╚Ť─âri, mai ales ├«n cursul ultimului an, a contactelor dintre cele dou─â partide ╚Öi alte organiza╚Ťii politice ╚Öi sociale din Republica Popular─â Rom├ón─â ╚Öi Republica Popular─â Federativ─â Iugoslavia, au creat condi╚Ťiuni favorabile pentru dezvoltarea continu─â a colabor─ârii dintre P.M.R. ╚Öi U.C.I.ÔÇť - se preciza ├«n declara╚Ťie.

Reprezentan╚Ťii ambelor partide au afirmat c─â ├«n diferite ╚Ť─âri ╚Öi ├«n diferite condi╚Ťii, formele ╚Öi metodele construirii socialismului pot fi diferite ╚Öi au accentuat c─â at├ót uneia c├ót ╚Öi celeilalte p─âr╚Ťi ├«i sunt str─âine orice tendin╚Ťe de amestec ├«n problema stabilirii acestor forme ╚Öi metode ale construirii socialismului. Oarecum contrar principiilor afirmate ├«n aceast─â declara╚Ťie comun─â, Sec╚Ťia Rela╚Ťii Externe a C.C. al P.M.R. monitoriza cu aten╚Ťie ac╚Ťiunile iugoslavilor.